La 16 mai 2020, se împlinesc 208 ani (16/28 mai 1812) de la semnarea tratatului de pace de la Bucureşti între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman.
În conformitate cu acest tratat, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus o parte din teritoriul Moldovei: ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cîrligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul, în total 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate. Astfel Țara Moldovei a fost divizată în Moldova de Vest și Moldova de Est cea din urmă fiind numită de autoritățile ruse – Basarabia.
Întreg secolul al XVIII-lea Moldova a reprezentat cîmpul unei confruntări îndelungate și interminabile între Imperiile Otoman, Habsburgic şi Rus, care urmîrindu-și propriile interese neglijau liniștea și pacea moldovenilor. Acest secol a trecut sub semnul războaielor ruso-turce şi ruso-austro-turce pentru rezolvarea problemei orientale, iar teatrul de război al operațiunilor militare a fost teritoriul Moldovei și al Valahiei.
Starea lucrurilor nu s-a schimbat nici la începutul secolului al XIX-lea. Astfel, în 1806 se declanșează un nou razboi ruso-turc. La 19 noiembrie 1806 armata rusă cucerește cetatea Hotinului, stăpînită la acel timp de turci, iar mai tîrziu și celelalte cetăți de pe Nistru și de la gurile Dunării: Benderul, Akkermanul, Chilia, Ismail și Reni. Turcii sînt înfrînți, iar rușii ocupă nu numai Moldova întreagă, ci și Valahia.
Negocierile de pace au debutat la 19 octombrie 1811, desfăşurîndu-se întîi la Giurgiu, apoi la Bucureşti. Rusia solicita cedarea ambelor principate, Moldova și Valahia, pe care le administra la acel moment. Cum niciuna dintre cele două puteri nu renunţa la punctul său de vedere, începerea tratativelor de pace se făcea într-o atmosferă destul de pesimistă.
Adăuga comentariu