Maia Sandu a mai spus că folosește reședința din Condrița pentru necesități sociale:
„Aici au locuit mulți refugiați ucraineni. Apoi ne-am gîndit să creăm un centru cultural. S-a dovedit că pentru aceasta este nevoie de investiții mari și am decis să amînăm acest lucru pentru că există alte necesități. Uneori invit elevi sau studenți, din diferite regiuni ale țării și facem hacking. Le arăt pădurea, vorbim despre faptul că trebuie să sădim cît mai mulți copaci, pentru că promovez programul național de împădurire”.
În cadrul interviului, Iuri Dudi a atins și subiectul gardului din jurul președinției. El i-a reamintit Maiei Sandu că în decembrie 2020 a primis că va înlătura gardul ca simbol al apropierii conducerii țării de oameni. Președinta a răspuns că este din nou vorba despre finanțe, de aceea autoritățile au decis pur și simplu să deschidă porțile:„Am deschis porțile, puteți vedea. Oamenii pot intra, oamenii pot ieși. Cînd s-a făcut devizul de cheltuieli, am văzut că trebuia să cheltuim mai mult decît dacă lăsăm porțile deschise. Sîntem deschiși, indiferent dacă există gard sau nu”.
În opinia experților, includerea vizitei reședinței șefului de stat în programul vizitelor oaspeților de rang înalt contribuie la dezvoltarea relațiilor personale cu conducătorii externi, ajută la procesul de negociere și consemnează nivelul vizitei. Președinții și în unele țări – primele persoane își petrec o mare parte din timpul lor în reședințe: acolo primesc oaspeți, participă la ședințe, deseori locuiesc cu familia.
În lume, aceste clădiri sau complexe întregi variază mult din punct de vedere al luxului, decorului, accesibilității pentru cetățeni. Multe dintre acestea au o istorie bogată. În unele reședințe au acces turiștii. În majoritatea absolută a țărilor reședința oficială a liderului este privită ca un simbol al statului. Și chiar dacă în jurul acestor obiecte întotdeauna există mult populism, este lipsit de logică să contești necesitatea existenței lor.
Adăuga comentariu