Interesele din spatele „proiectelor sportive” ale lui Ilan Șor

Foto: publika.md

Ion Munteanu

Controversatul om de afaceri, primarul Orheiului, Ilan Șor, este cunoscut nu doar prin rolul de figurant-cheie în dosarul privind sustragerea unui miliard de dolari din sistemul financiar-bancar al Moldovei, prin aplicarea diferitor scheme ilegale.

El este implicat în realizarea diferitor „proiecte sportive” din Moldova și a unei serii de acțiuni de caritate și de sponsorizare, promovate pe larg. Precum menționează experții, există multe semne că o parte din banii scoși din sistemul bancar a fost legalizată prin diferite metode prin sectorul sportiv.

Cinism la superlativ

În declarația sa cu ocazia aniversării a 25-a a independenței Moldovei, transmisă prin intermediul avocaților, primarul de Orhei, Ilan Șor, și-a exprimat încrederea că cetățenii moldoveni pot trăi în bunăstare și „construi Europa acasă”. El a chemat să facem „concluzii amare, dar oneste, să tragem învățăminte din trecutul greu, să ne suflecăm mînecile și să începem făurirea viitorului Republicii Moldova, a unei vieți prospere pentru toți cetățenii ei”.

În declarație se arată: „Împreună vom putea transforma Republica Moldova într-o țară puternică, social-orientată cu ambiții moderne și perspective bune”.

Felicitarea lui Șor, care se află în arest la domiciliu, a răsunat a doua zi după transmiterea în judecată a dosarului în care omul de afaceri este acuzat de fraude financiare. Procurorii au obținut dovezi că inculpatul a încercat să ascundă faptul delapidării mijloacelor din sistemul bancar. În acest scop, el a efectuat un șir de tranzacții de pe conturile unor companii off-shore pe conturile altora, fapt confirmat de răspunsurile la interpelările procurorilor venite de peste hotare.

Totodată, potrivit datelor anchetei, confirmate de declarațiile martorilor, Șor a ascuns faptul că este proprietarul real al companiilor ce au primit credite de milioane în baza documentelor false. Oamenii de drept consideră că inculpatul trebuie tras la răspundere penală pe faptul spălării banilor și fraudelor în proporții deosebit de mari. Nu este exclus că lui Șor îi vor fi înaintate și alte acuzații.

Poziția procurorilor a fost confirmată în raportul companiei americane Kroll, prezentat la solicitarea organelor de drept. Kroll îl evidențiază pe Șor drept vinovat principal de devalizarea Băncii de Economii, Unibank-ului și Băncii Sociale. Analiștii străini au ajuns la concluzia că el a dorit să dețină controlul asupra celor trei bănci, iar în rezultat a devenit posibilă săvîrșirea unei serii de tranzacții „iraționale din punct de vedere economic”, ce au condus la colapsul instituțiilor bancare.

Utilizatorii rețelelor de socializare au văzut o formă supremă a cinismului în faptul că persoana care a jucat rolul-cheie în delapidarea sistemului bancar cheamă cetățenii să tragă învățăminte din trecut și să purceadă la făurirea unui viitor prosper.

Iată doar cîteva dintre comentarii: „Ilan, te-ai făcut de rușine pe tine și pe alții, lăsîndu-te folosit în furt de la oamenii săraci”. „Dacă îi băgăm la pușcărie pe toți asemenea lui Șor, cu confiscarea averii, cu siguranță vom trăi cum mult mai bine și le va fi de învățătură și altora”. „Pe Șor nu-l poate scăpa purtarea bună la Orhei. El a dat mite cu milioanele și nu a declarat – aici e vorba deja de articol penal. Milioanele nu-s ale lui – un alt articol”.

Banii nu au miros?

Tot mai multe întrebări apar față de Ilan Șor și în legătură cu „proiectele sportive”, precum și acțiunile de caritate și se sponsorizare promovate pe larg, în realizarea cărora este implicat. În interviurile sale el vorbește despre „conștientizarea responsabilității sociale, a datoriei față de țara în care trăiești și lucrezi, însă nu explică cum acest lucru corespunde cu urmărirea penală pentru fraude financiare de milioane.

Unii dintre cei cu care a colaborat Șor, atît în discuții din culise, cît și deschis, își exprimă profunda dezamăgire în legătură cu situația creată și acțiunile încriminate „binefăcătorului”, lipsa culturii afacerilor cu principii etice solide și lipsa transparenței privind proveniența resurselor financiare utilizate în proiectele sociale.

Deja avînd acces direct la pîrghiile de conducere a celor trei bănci devalizate, Șor acorda diferitor structuri asistență de sponsorizare și se ocupa cu acțiuni de caritate. De regulă, această activitatea era însoțită de o componentă de PR, inclusiv de materiale plătite în mass-media cu osanale la adresa lui „Mecena”. Cea mai mare parte a asistenței financiare era acordată prin companiile comerciale subordonate lui Șor, în primul rînd, „Dufremol”, precum și fondul de caritate „Miron Șor”. Fondul a fost înregistrat în noiembrie 2011, iar președintele acestuia este Ilan Șor.

– În anumite cazuri, activitatea caritabilă a lui Ilan Șor într-adevăr ajuta oamenii și organizațiile ce aveau nevoie de ajutor, menționează unul dintre experții NOI.md. Totodată, este important să luăm în considerare sursa de proveniență a mijloacelor direcționate pentru binefacere și sponsorizare, precum și scopurile urmărite. Nu e cazul cînd banii nu au miros. Totodată, există o expresie bine cunoscută „caritatea preferă liniștea”. Dacă doreşti să donezi bani vreunui fond sau pentru o cauză nobilă, atunci nu trebuie să vorbești despre asta la fiecare colț.

Potrivit expertului, deseori, proprietarii unor afaceri controversate speră să-și creeze astfel o imagine pozitivă în ochii societății civile, să creeze un mecanism permanent de influență asupra atmosferei social-culturale și astfel să-și sporească controlul asupra ei. Toate acestea sînt importante în condițiile economiei concurențiale și ale abordării specifice față de afaceri. Totodată, se cunosc multe cazuri cînd oamenii, sub paravanul faptelor bune, nu doar își fac publicitate, dar încearcă să spele bani obținuți ilegal.

„Principala preocupare – atingerea scopului stabilit”

În anul 2010, Ilan Șor a fondat la Orhei Clubul de Fotbal „Milsami”. Succesul a venit atunci cînd businessmanul a obținut acces la mijloacele financiare ale băncilor, iar investițiile în Clubul de Fotbal au devenit mai generoase. Datorită investițiilor financiare substanțiale, în primăvara anului trecut, echipa de la Orhei a devenit campioană a Moldovei la fotbal. Șor nu doar este sponsorul echipei, dar și ocupă funcția de președinte al Clubului „Milsami”.

– Intenționez să dezvolt serios Clubul, spunea Șor în octombrie 2014, într-un interviu pentru o publicație din Moldova, fiind președintele Consiliului de administrație al Băncii de Economii (în toamna anului 2014, din această bancă, doar în două zile au fost scoși ilegal 13,7 miliarde de lei). Cu cîteva luni în urmă am donat echipei de fotbal un autobuz confortabil, în care jucătorii deja au mers la cîteva cantonamente și meciuri amicale în România. Echipa nu trebuie să aibă lipsuri, principala preocupare este să-și atingă scopul stabilit.

Clubul își fortifică componența regulat prin invitarea în echipă a jucătorilor experimentați din alte țări, fapt ce necesită cheltuieli financiare semnificative. Acum aproape o lună, în ajunul startului noului sezon, a devenit cunoscut faptul că „Milsami” a fost suplinită cu patru fotbaliști, inclusiv doi străini – atacantul rus Ilia Jiguliov și mijlocașul Sven Iaiținovici. Contractul a fost semnat cu mijlocașul selecționatei Moldovei Alexandru Dedov, care în ultimul timp a jucat pentru unul dintre cluburile din România.

Prin intermediul Clubului „Milsami”, Șor planifică să preia controlul asupra complexului sportiv raional din Orhei. În martie 2016, potrivit unei declarații a conducerii Clubului, consilierii locali au adoptat decizia de scoatere la mezat a stadionului. „Milsami” planifică să efectueze un complex de lucrări necesare pentru ca stadionul să obțină cea mai mare categorie, conform parametrilor de clasificare a Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA). După aceasta, la Orhei vor putea fi desfășurate competiții la nivel internațional.

Este remarcabil faptul că în pachetul de documente înaintat de Clubul de Fotbal, lipsea informația privind dispunerea și proveniența banilor ce urmau să fie direcționați spre realizarea proiectului ambițios și costisitor.

„Milsami” este finanțat în special prin intermediul companiei „Avia Invest”, care a luat în concesionare Aeroportul Internațional Chișinău. Din această sursă, echipa de fotbal, în perioada 2013-2015, a primit peste 15 milioane de lei – atît sub formă de sponsorizare, cît și prin intermediul diferitor contracte. Totodată, o parte dintre aceste mijloace au fost oferite sub formă de împrumut fără dobîndă, însă ulterior, „Avia Invest” a refuzat să-l ramburseze. De unde se iau banii la „Avia Invest”, se știe – inclusiv cîte de la fiecare pasager.

Mai bine să nu ai de a face cu „banii lui Șor”

În plus, Șor, prin intermediul companiei „Dufremol”, ce gestionează rețeaua de magazine duty-free în RM și Kîrgîzstan, este partener și sponsor general al Federației de Tenis din Moldova (FTM). Reprezentanții organelor de drept și analiștii străini, în comentariile lor, au menționat în repetate rînduri că companiile controlate de Șor „Dufremol” și „Avia Invest” au figurat printre beneficiarii banilor furați de la cele trei bănci moldovenești.

Prin contribuția nemijlocită a lui Șor, a fost organizată vizita oaspeților de peste hotare în Moldova, în 2015, cînd la Chișinău a avut loc ședința anuală a Federației Europene de Tenis. Evenimentul prevedea un vast program oficial și neoficial, cu participarea reprezentanților a 50 de țări – în total circa 150 de oaspeți.

În timpul cinei festive, președintele Federației Europene de Tenis, Jacque Dupre, i-a înmînat lui Șor distincția „Tennis Europe Award” pentru contribuție în dezvoltarea tenisului moldovenesc și european. Însă istoria nu menționează dacă funcționarul sportiv din Europa a fost informat despre faptul că deținătorul trofeului se află în detenție, fiind figurantul nr. 1 în dosarul „furtul secolului”.

Se știe că președintele Federației de Tenis din Moldova, Marina Tauber, a fost colegă de școală cu Șor. În raportul Kroll numele ei este menționat printre beneficiarii banilor dispăruți de la cele trei bănci moldovenești. Apropo, Tauber a fost printre primele persoane care l-au susținut pe omul de afaceri cînd acesta a ajuns după gratii. Conducătorul FTM a calificat arestul drept farsă și i-a chemat pe toți adepții lui Șor să iasă la protest. Iar situația în care s-a pomenit sponsorul FTM a fost explicată de ea prin activitatea pe post de primar.

Totodată, douăzeci de membri ai comunității de tenis i-au adresat Marinei Tauber un șir de întrebări, considerînd că doar menționarea ei în raportul Kroll privind fraudele de la cele trei bănci o obligă, „conform practicii europene, să demisioneze, să se clarifice cu treburile sale, să obțină indulgența organelor respective, iar apoi să revină la activitatea obștească”.

Potrivit lor, este periculos să ai de a face în FTM cu bani de proveniență dubioasă. Totodată, reprezentanții societății de tenis sînt nedumeriți în ce scopuri anume sînt cheltuiți banii din sponsorizare și de ce lipsește transparența în afacerile financiare ale FTM.

– În pofida cunoștințelor noastre modeste privind fluxurile financiare ale Federației (din spusele Marinei Tauber), noi am auzit de anumite mijloace financiare ce au venit de la Șor, însă noi nu vedem cum acestea se materializează, se arată în scrisoarea comunității de tenis. Unde e baza sportivă a Federației, unde se pregătesc sportivii, unde sînt cantonamentele regulate plătite pentru sportivii de diferite vîrste și categorii? Iar dacă vom obține răspuns că nu sînt suficienți bani pentru participarea selecționatelor la campionatele internaționale, atunci vom răspunde că și pînă la Tauber și Șor toți foștii președinți ai Federației găseau mijloace pentru aceste călătorii. Există sponsori ce nu se afișează, dar îi sprijină regulate pe sportivi direct. Probabil de aceea ei nu prezintă interes pentru Federație.

Scrisoarea a fost semnată de către Alexandr Vdovenco, Roman Tudoreanu, Eduard Burdila, Andrei Ciumac, Denis Matvievici, Veronica Smochin, Galina Capațina, Igor Dubarenco, Andrei Porubin, Serghei Smirnov, Nichita Cepac, Serghei Zaicenco, Natalia Anastasov, Constantin Onița și alți reprezentanți ai comunității de tenis.

Sportul ca instrument pentru fraude

Între timp, peste hotare, demult a fost studiat fenomenul relațiilor dintre reprezentanții afacerilor și cei ai sportului. Potrivit structurilor internaționale, pe parcursul ultimului deceniu, sportul este folosit tot mai frecvent pentru spălarea banilor, comercializarea ilicită de mărfuri și substanțe interzise, evaziune fiscală. Despre această latură ascunsă a afacerilor sportive s-a vorbit în repetate rînduri în rapoartele organizațiilor interguvernamentale „Grupul de elaborare a măsurilor financiare în lupta cu spălarea de bani” (FATF). Moldova este membră a acestei structuri din 2008 – inițial în persoana Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, iar în prezent – a Centrului Național Anticorupție.

Anume respectînd recomandările FATF și ale altor organe internaționale, în Moldova au fost efectuate modificări în legislație, prin care a fost introdusă răspunderea pentru fraudă, comportament de corupție și alte abuzuri în domeniul sportiv. În calitate de pedeapsă este prevăzută atît privarea de libertate pe diferite termene și amenzi mari, cît și interdicția de a conduce organizații sportive. Totodată, multe momente au rămas nereglementate, fapt ce le permite afaceriștilor din sport și patronilor lor să nu renunțe la această practică vicioasă.

Fotbalul, tenisul și alte tipuri de sport, potrivit FATF, devin în prezent niște instrumente tot mai populare pentru diferite fraude. În multe cazuri, în aceste scopuri sînt folosite regiunile cu legislații de reglementare imperfecte, din care face parte și Moldova. În opinia experților naționali și străini, diferite scheme ilegale și semilegale în sportul moldovenesc sînt aplicate stabil pentru spălarea banilor, mituirea arbitrilor și alte activități ilegale.

Precum menționează analiștii, în perioada crizei economice, precum și din cauza învechirii schemelor populare de spălare a banilor, în prezent devine tot mai greu de realizat fraude cu ajutorul diferitor firme tampon și a afacerilor imobiliare. Din această cauză, infractorii și reprezentanții afacerilor tenebroase folosesc deseori fotbalul, tenisul și alte tipuri de sport în activitatea lor. Ei cumpără sau creează cluburi de fotbal, cooperează activ atît cu federația națională, cît și cu federațiile sportive internaționale, organizează regulat transferuri pe piața jucătorilor din fotbal – tranzacții de vînzare și cumpărare.

Deseori, sub forma cumpărării unui sau altui club, a transferului unui sau altui fotbalist, precum și sub forma unei activități de binefacere/sponsorizare a activității, are loc spălarea banilor obținuți ilegal. Precum se arată în ultimele rapoarte ale FATF, sportul este deseori folosit și pentru acoperirea altor activități ilegale, în special corupție și evaziune fiscală.

În opinia expertului nostru, scandalurile din sportul moldovenesc legate de corupție și spălare de bani este doar vîrful aisbergului apărut la orizont. În Moldova, e puțin probabil să fie dezvoltată această direcție, cel puțin în viitorul apropiat. Toți sînt preocupați de ancheta „furtului secolului”, deși, dacă e să gîndim mai profund, totul e legat.

Există multe semne că o parte dintre banii scoși din sistemul bancar era legalizată prin diferite metode, prin structurile sportive. Atîta timp cît autoritățile nu vor avea timp pentru asemenea scheme, noi vom avea de a face cu un sport convenabil unui grup de oameni care îl folosește pentru cîștiguri, legalizarea veniturilor şi restabilirea reputației.