Cui va servi procuratura după „reforma revoluționară”?

Foto: unimedia.info

Victor Surugiu

În următoarele luni la Procuratură se așteaptă mari schimbări: noile legi, care au intrat în vigoare la începutul lunii august, prevăd modificarea structurii instituției, creșterea semnificativă a salariilor și reducerea numărului procurorilor, dezarmarea lor și lipsirea de ranguri.

Autorii reformei o numesc „revoluționară” și vorbesc despre intenția de a depolitiza această instituție, de a ridica nivelul de independență a acesteia și de corespundere cu standardele europene. Experții au însă dubii că în actuala situația politică noul statut al procurorilor le va asigura acestora imparțialitatea și autonomia de actuala putere. În special, acest lucru se referă la figurile-cheie: procurorul general al țării și procurorul Chișinăului.

Procurorii au rămas fără epoleți

În ajunul intrării în vigoare a noii Legi cu privire la Procuratură, au fost publicate modificările la legislație ce reglementează activitatea acestei instituții și competențele ei procesuale. Autorii modificărilor invocă Acordul de asociere dintre Moldova și UE, Strategia de reformă a sectorului justiției în 2011-2916 și Concepția de reformă a Procuraturii.

Reforma modifică competențele procurorului general, a cărui funcție devine în mare măsură una managerială. O parte din pîrghii trec la organul de autogestiune - Consiliul Superior al Procurorilor, pe lîngă care vor activa trei Colegii:de evaluare, selectare și carieră, disciplină și etică. Concomitent, sporește independența internă a procurorilor, fiecare dintre ei va avea în loc de cîțiva șefi, doar unul.

Demilitarizarea instituției prevede înlăturarea atributelor militare: de acum încolo, procurorii nu vor purta uniformă, epoleți și armă din dotare. Autorii au ajuns la concluzia că aceasta este o „practică sovietică, la care trebuie să renunțăm”. Ca și avocații, ce reprezintă apărarea, acuzatorii de stat vor îmbrăca mantii. Comunitatea procurorilor a acceptat aceste schimbări, deși, inițial, opuneau rezistență. Unul dintre argumente se reducea la faptul că cetățenii au mai multă încredere față de oamenii în uniformă.

În afară de epoleți, procurorii se vor lipsi și de rangurile speciale de calificare. „În urma rezultatelor testării, procurorii vor obține nivele de calificație, dar nu ranguri. Dacă anterior rangurile erau direct proporționale cu salariul, acum aceasta nu va fi așa, deci, nu este nevoie de ele”, ne-au explicat surse din cadrul Centrului de resurse juridice - organizație neguvernamentală ce se ocupă de elaborarea reformei.

Cea mai plăcută și mai așteptată schimbare pentru procurori va fi, se pare, majorarea substanțială a salariilor – deja din această lună reprezentanții instituției afirmă că au întreprins eforturi maxime pentru a reduce povara la bugetul de stat. Potrivit procurorului general interimar, Eduard Harunjen, veniturile procurorilor se vor majora, în special, din contul reducerii numărului lor și redirecționării eforturilor, exclusiv, spre sarcinile directe ale procurorilor.

Treptat, salariile se vor egala cu cele ale judecătorilor, reieșind din practica țărilor europene. Salariul procurorului la prima etapă va ajunge pînă la 90 la sută din salariul unui judecător. Prin analogie, salariul minim al procurorilor va constitui circa 10 mii de lei. Mărimea acestuia va depinde de stagiul de muncă și de funcția ocupată. Odată cu majorarea salariilor se exclude posibilitatea primirii concomitente a salariului și pensiei. Dacă procurorul rămîne în sistem după atingerea vîrstei de pensionare, el va putea primi doar salariul.

Optimizare „extrem de periculoasă”

Legea privind procuraturile specializate, publicată pe 30 iulie și intrată în vigoare din 1 august, prevede o nouă abordare a formării structurii instituției. În Moldova vor fi două instituții de acest tip. Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale și Procuratura Anticorupție. Acestea vor avea competențe speciale, independență procesuală și buget separat. Instituția de resort va fi condusă de un procuror-șef și adjuncții lui.

Aceste subdiviziuni vor avea sediul central la Chișinău și reprezentanțe teritoriale în raioane. Cîte oficii vor apărea în țară, vor decide procurorii-șefi ai procuraturilor specializate. Propunerile lor vor fi examinate de către Consiliul Superior al Procurorilor și aprobate de Procuratura Generală. Pentru soluționarea problemelor organizatorice, legea prevede 2 luni. Iar pînă la sfîrșitul anului, procuraturile specializate vor trebui să-și lanseze propriile site-uri.

Pentru fiecare dintre ele este prevăzut un stat de personal, ce include pînă la 50 de procurori, 40 de consultanți, 31 de ofițeri de urmărire penală și de anchetă, 10 specialiști, 7 lucrători tehnici și administrativi. De selectarea anchetatorilor, ofițerilor operativi și specialiștilor răspunde procurorul-șef. Ei vor fi detașați din alte instituții pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii mandatului pentru o perioadă similară.

Optimizarea structurii prevede și alte modificări. Procuraturile militare și de transport, precum și Procuraturile de nivelul Curților de Apel vor fi lichidate din luna august curent. În Moldova s-a ajuns la concluzia că activitatea acestora nu este justificată, din lipsa volumului necesar de lucru.

Cît privește Procuraturile teritoriale, numărul acestora se va schimba, de asemenea. La elaborarea reformei au fost multe discuții despre faptul care dintre două variante să fie acceptată: lichidarea Procuraturii Chișinăului sau a Procuraturilor din sectoarele capitalei. În final, a fost luată decizia de comasare pînă pe 1 ianuarie 2017 a tuturor Procuraturilor din Chișinău într-o singură instituție. Această decizie a generat critici din partea mai multor experți, inclusiv, a reprezentanților Corpului Procurorilor.

Din martie 2016, Procuratura capitalei este condusă de Igor Popa, care a avansat rapid în carieră și este cunoscut prin faptul că a instrumentat cazuri cu caracter propagandistic. În adresa lui au fost înaintate în repetate rînduri acuzații de angajare politică și executarea „comenzilor” din partea unor persoane concrete. În aceste condiții, experții consideră extrem de periculoasă concentrarea tuturor pîrghiilor de influență de la Chișinău în mîinile unei singure persoane. Dar se pare că anume acesta a fost scopul autorilor reformei – să pregătească un document „comod”.

Centrul unic de adoptare a deciziilor

Și mai controversată este considerată reforma în partea ce ține de numirea procurorului general și a noului său statut. Potrivit noii legi, mandatul șefului instituției e de 7 ani, și nu de 5 ca în prezent. Acesta va fi selectat în bază de concurs și doar pentru un singur mandat. Concursul va fi public, iar pretendenții nu vor putea fi membri de partid și să fi desfășurat activitate politică în ultimii 5 ani.

Procurorul general va fi numit nu de Parlament, ci de președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Șeful statului poate respinge motivat o dată candidatura, iar la o înaintare repetată de către 2/3 dintre membrii Consiliului Superior al Procurorilor, el este obligat să semneze decretul privind numirea acestuia. Pentru modificarea mecanismului de numire a procurorului general va fi nevoie de modificarea Constituției.

Mulți specialiști au criticat noua procedură, menționînd că termenul mandatului este prea lung, iar mecanismul numirii nu poate asigura independența candidaților și libertatea lor de influența politică. Ei au spus că trebuie să se țină cont de faptul că unii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, ca, de exemplu, ministrul Justiției, sînt figuri politice și vor fi incluse în componența acestuia, în virtutea funcțiilor ocupate.

Invocînd lipsa în Parlament a unei majorități constituționale, mulți experți sînt de părere că noul procuror general, cel mai probabil, va fi numit de Parlament, și nu de președinte. Din noua procedură pot fi luate așa elemente ca propunerea candidaturii de către Consiliul Superior al Procurorilor, dar nu de președintele Parlamentului și numirea în bază de concurs. La această schemă s-ar putea renunța doar în cazul în care modificările la Constituție vor fi operate suficient de repede.

Funcția procurorului nr.1 rămîne vacantă de la începutul lunii martie curent, cînd a demisionat Corneliu Gurin. Mandatul lui de cinci ani trebuia să expire în 2018, însă în urma numeroaselor scandaluri și cereri de demisie, el a preferat să plece de bună voie, invocînd schimbarea regulilor jocului odată cu adoptarea noii legi. De atunci, interimatul funcției de procuror general este exercitat de primul adjunct al procurorului general, Eduard Harunjen.

Unii experți nu exclud că autoritățile vor prefera scenariul în care noul procuror general nu va apărea pînă la modificarea Constituției. În aceste condiții, persoanele interesate au mai multe posibilități de manipulare și pentru manevre politice, precum și pentru purtarea negocierilor și asigurarea sprijinului candidatului loial la postul de procuror general al țării.

Fostul procuror al Chișinăului Ion Diacov consideră că proiectul reformei, elaborat în grabă de specialiști necalificați, răspunde unor interese personale, și nu intereselor societății. În opinia lui, multe modificări sînt elaborate nu pentru perfecționarea activității instituției, ci pentru concentrarea puterii și crearea unui centru unic de adoptare a deciziilor. „Nu este exclus că procuratura se va transforma din nou într-un bici politic pentru oponenți, un fel de „troika” din timpul lui Stalin”, a mai spus Ion Diacov.