Dîrda: Alegerile parlamentare anticipate ar prezenta un risc de deturnare a Moldovei de pe calea aleasă

Foto: tribuna.md

*Interviu acordat agenţiei "Infotag" de deputatul liberal, Iurie Dîrda.

"I": Domnule Dîrda, aţi activat mai mulţi ani în calitate de consilier municipal, iar din noiembrie 2014 sînteţi deputat pe lista Partidului Liberal. Cum a fost venirea Dvs. în politică?

Iu.D.: Venirea mea în politică a fost un pas logic, care a presupus o consecutivitate oarecare. Or, după ce am activat mai mulţi ani în business, am simţit "pe viu" pulsul economiei naţionale, am acumulat o bogată experienţă, era şi firesc să-mi doresc să contribui la dezvoltarea ţării cu această experienţă, dar şi cu abilităţile practice obţinute. Iar iniţiativele al căror autor sînt demonstrează cu prisosinţă că obiectivul stabilit îl realizez pas cu pas. Voi aminti doar cîteva dintre ele: proiectul de lege ce prevede combaterea fenomenului construcţiilor neautorizate; proiectul de lege ce prevede combaterea comerţului neautorizat, care este o problemă majoră atît pentru consumatori, cît şi pentru administraţia publică locală; proiectul de lege ce prevede interzicerea comercializări pungilor din plastic de unica folosinţă etc.

"I": De ce anume Partidul Liberal?

Iu.D.: Principiile şi valorile ce stau la baza activităţii Partidului Liberal consună perfect cu viziunile mele pe care le-am avut întreaga viaţă. PL tot timpul a pus în capul mesei drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, a promovat economia de piaţă, liberalizarea acesteia, a atribuit un rol aparte oamenilor de afaceri în dezvoltarea ţării, a pledat constant pentru garantarea proprietăţii private, pentru economia de piaţă integrată în sistemul economic global, pentru prosperitate etc. Nu în ultimul rînd, pentru mine este foarte important că Partidul Liberal militează pentru eliminarea tuturor consecinţelor nefaste ale regimului comunist, este pentru adevăr istoric şi se opune oricăror tentative de falsificare a identităţii naţionale a românilor moldoveni etc.

"I": Domnule Dîrda, aţi amintit deja de faptul că sînteţi autorul unei iniţiative privind comerţul neautorizat. Mai exact, ce presupune aceasta?

Iu.D.: Pentru a vă răspunde la această întrebare, aş vrea să fac, mai întîi o scurtă incursiune, ca să vedem care e situaţia în acest domeniu, în general. Astfel, comerţul neautorizat este o problemă majoră cu care se confruntă atît consumatorul, cît şi administraţia publică locală. Pe străzile capitalei pot fi observate cu uşurinţă produse alimentare uşor alterabile (carne şi produse din carne, lapte şi produse din lapte, peşte şi produse din peşte, ouă ş.a.), fapt ce contribuie la apariţia toxiinfecţiilor alimentare.

În prezent, toate produsele care ajung să fie comercializate în pieţe sau în magazine au fost testate şi sînt produse sigure, potrivit Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor. Agenţia nu poartă însă răspundere pentru comerţul neautorizat, iar produsele ce se comercializează neautorizat nu au acte care să confirme calitatea lor şi noi cunoaştem că consecinţele consumării unor alimente cu un conţinut prea mare de nitraţi sau alte substanţe nocive pot fi grave.

Totodată, se observă cu uşurinţă că asortimentul de produse comercializate neautorizat prin sectoarele municipiului Chişinău este acelaşi – de la flori la produse şi accesorii de uz casnic – furnizorii de marfă practic livrează marfa către mai multe puncte de comerţ prin întreg municipiul. Astfel, fenomenul comerţului neautorizat, care era sporadic la început, acum a căpătat un caracter organizat, iar organizatorii acestuia sînt de fapt agenţi economici care şi-au mai găsit cîteva puncte de desfacere, fără a achita taxele cuvenite în bugetul unităţii administrativ-teritoriale şi în bugetul de stat.

Din cauza vidului legislativ, în prezent, comercianţii stradali neautorizaţi sînt dispuşi să comercializeze în continuare chiar şi cu riscul achitării amenzii, care este una infimă, pentru rulajul pe care îl au zilnic. De aceea, prin proiectul de lege menţionat, am venit cu propunerea ca, în cazul depistării sistematice a comercianţilor neautorizaţi, marfa acestora să fie confiscată, deoarece, după întocmirea procesului verbal de constatare a contravenţiei, aceştia continuă să comercializeze marfa expusă neautorizat.

Dreptul de constatare şi aplicare a sancţiunilor prevăzute în Codul contravenţional trebuie acordat autorităţilor care se confruntă direct cu acest fenomen şi care sînt cele mai cointeresate în combaterea lui, adică administraţiei publice locale şi Ministerului Afacerilor Interne.

"I": O altă iniţiativă pe care o promovaţi intens ţine de excluderea pungilor de plastic. Ce V-a determinat să promovaţi această idee?

Iu.D.: În R. Moldova, la ora actuală, pungile de plastic sînt aruncate cu deşeurile menajere şi transportate la gunoişti, deseori stau aruncate pe stradă sau în parcuri, în rîuri şi lacuri. Datele oficiale arată că, anual, fiecare cetăţean foloseşte, în medie, 140 de pungi din plastic, ceea ce înseamnă 420 de milioane de pungi, în total. Acestea se descompun în cîteva sute de ani.

Aş mai aminti şi de faptul că experţii din domeniul protecţiei mediului consideră că cele mai periculoase materiale plastice ar trebui retrase de pe piaţă. Utilizarea pungilor de plastic de unică folosinţă ar trebui interzisă gradual, oriunde acest lucru este posibil.

Proiectul de lege de care aţi întrebat are ca scop reducerea torentului de pungi din plastic care ne poluează mediul înconjurător. Prin acest proiect de lege dorim să schimbăm obiceiurile nesănătoase din faza de producţie pînă la eliminarea pungilor din plastic de unică folosinţă ce sînt periculoase pentru mediu şi sănătate. De asemenea, vom putea să ne curăţim oraşele şi satele, creînd, totodată, locuri de muncă.

La concret, agenţii economici vor avea posibilitatea să propună clienţilor alte tipuri de sacoşe fie din plastic biodegradabil, fie din hîrtie, fie din stofă, pe care le pot cumpăra şi reutiliza. Nu este o procedură complicată, dar are nevoie de puţină imaginaţie. Rezultatele vor fi cel puţin surprinzătoare, pungile putînd deveni genţi, dar şi orice alt accesoriu pentru vacanţe sau pentru alte activităţi.

"I": Presupunem că iniţiativa despre care aţi vorbit mai sus – combaterea fenomenului construcţiilor neautorizate – e inspirată de experienţa pe care o aveţi în domeniul construcţiilor. Ce concret prevede aceasta?

Iu.D.: La concret, e vorba despre o modificare a Codului contravenţional al Republicii Moldova. Acum, art. 416 al Codului contravenţional menţionează că executarea construcţiilor de orice tip, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construcţie, precum şi cu abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare, se constată de către Inspecţia de Stat în Construcţii, care înaintează instanţelor de judecată actele privind amendarea şi demolarea construcţiilor neautorizate sau efectuate cu abateri de la actele normative în vigoare, dar care, din păcate, nu face faţă multiplelor solicitări din partea administraţiei locale, din diverse motive, pe alocuri subiective.

Deseori, procesele-verbale date se anulează de către instanţele de judecată în temeiul omiterii termenului de prescripţie, fapt ce împiedică realizarea sarcinilor administraţiei publice locale. În consecinţă, administraţia publică locală este în imposibilitatea de a-şi apăra dreptul de proprietate asupra terenurilor proprietate administraţiei publice locale şi să contracareze fenomenul construcţiilor neautorizate.

În această ordine de idei, e oportună modificarea art. 398 din Codul contravenţional, în vederea împuternicirii autorităţilor publice locale cu dreptul de a constata şi sancţiona aceste contravenţii administrative.

"I": Domnule Dîrda, sondajele din ultima perioadă denotă că PL-ul pierde teren electoral de cînd e la guvernare. Cum comentaţi acest fapt?

Iu.D.: Nu aş vrea să supăr pe nimeni, dar e ştiut deja că multe sondaje se fac nu pentru a afla ce cred oamenii cu adevărat şi nu pentru a informa, ci pentru a manipula opinia publică. PL niciodată nu a comandat şi nu a făcut publice sondaje cu acest scop. Desigur, pe noi ne interesează ce cred oamenii despre guvernare, despre acţiunile PL, în particular, despre multe alte lucruri şi încercăm să găsim răspuns la aceste întrebări prin dialog direct cu cetăţenii. Iar cel mai bun sondaj sînt alegerile. Vom ajunge la alegeri şi atunci vom vedea ce cred oamenii cu adevărat.

"I": Mulţi optează pentru alegeri anticipate. PL ar fi gata de eventuale alegeri?

Iu.D.: Ca şi orice partid serios, PL tot timpul este gata de orice tip de scrutin. Dar aceasta nu înseamnă că ne dorim alegeri parlamentare anticipate. Un astfel de scrutin îşi doresc duşmanii integrării europene a Republicii Moldova, acei care vor ca ţara noastră să abandoneze drumul pe care merge cu fermitate. Şi noi trebuie să înţelegem cu toţii că alegerile parlamentare anticipate ar însemna, în primul rînd, o destabilizare de proporţii a situaţiei interne, dar şi ar prezenta un mare risc privind deturnarea Moldovei de pe calea de dezvoltare aleasă. De aceea, trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru a evita un astfel de scenariu.

"I": Ştim că nu aveţi încă un candidat la prezidenţiale. Totuşi, Dvs. personal ce fel de lider de ţară vă doriţi?

Iu.D.: Este adevărat – PL nu are desemnat încă un candidat pentru alegerile prezidenţiale şi aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că noi nu am formulat încă o poziţie strictă în raport cu scrutinul respectiv. Iar toate acestea demonstrează că PL e un partid cu o veritabilă democraţie internă – atîta timp cît subiectul respectiv nu a fost discutat în detalii în cadrul organelor colegiale de conducere ale partidului şi nu a fost luată o decizie, nimeni nu-şi permite altceva decît să formuleze opinii de ordin general. Dar, la timpul cuvenit, evident vor fi luate deciziile ce se impun. Însă, poate anticipînd puţin evenimentele, aş vrea să menţionez că Moldova are nevoie de un preşedinte ce ar acţiona la unison cu majoritatea parlamentară, cu coaliţia de guvernare, ce ar acţiona în vederea realizării obiectivului de integrare europeană, dar nu ar dezbina societatea, ar face zîzanie, ar destabiliza situaţia internă, urmărind nu ştiu ce scopuri.

"I": Unde vedeţi Moldova peste 10 ani?

Iu.D.: Mult mai aproape de Uniunea Europeană decît acum. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că datele problemei legate de integrarea europeană s-au schimbat cu mult în ultima perioadă, în special ca urmare a evenimentelor ce au avut loc în Uniunea Europeană, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să lăsăm mîinile în jos. Urmează să muncim şi în continuare în vederea realizării obiectivului de integrare europeană, deoarece alternativă nu avem. Doar UE ne poate garanta un viitor demn, prosper, democratic şi acest gînd trebuie să stea la baza tuturor acţiunilor.