Politica dublelor standarde a Comisiei de la Veneţia

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Concluziile Comisiei de la Veneţia privind modificările la Codul electoral erau previzibile. Aproape imediat după ce Curtea Constituţională (CC) şi-a făcut publică hotărîrea privind revenirea la alegerile directe ale şefului statului, Consiliul Europei a dat de înţeles că nu intenţionează să conteste decizia autorităţilor naţionale.

Potrivit experţilor, poziţia instituţiilor europene conţine politica dublelor standarde şi a abordărilor selective: recent, aceeaşi Comisie de la Veneţia a criticat „tradiţiile moldoveneşti” de a schimba regulile de joc în ajunul oricăror alegeri ordinare şi anticipate, precum şi pasiunea tot mai mare a abordării extrem de libere a Constituţiei.

Aşa sau altfel, Comisia de la Veneţia a oferit o încheiere pozitivă pentru modificările în Codul electoral, ce decurg din hotărîrea Curţii Constituţionale. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în primă lectură, acum două luni, cu voturile deputaţilor majorităţii de guvernămînt. Încheierea privind modificările propuse conţine un şir de recomandări ce urmează a fi luate în calcul la elaborarea lor.

Se prevede că, timp de două săptămîni, noua versiune a proiectului de lege va fi examinată în Parlament şi aprobată în lectură finală. Acest fapt, în esenţă, va lansa oficial procesul de pregătire a alegerilor prezidenţiale, preconizate pentru această toamnă.

„Asistenţa de urgenţă” din partea Comisiei de la Veneţia

Comisia europeană pentru democraţie prin drept, cunoscută mai mult drept Comisia de la Veneţia, este un organ consultativ al Consiliului Europei în probleme constituţionale. Scopul principal al acesteia este oferirea recomandărilor statelor privind ajustarea cadrului legal la standardele europene şi experienţa internaţională. De asemenea, Comisia acordă „asistenţă constituţională urgentă” statelor cu economii în tranziţie.

În zilele de 10 şi 11 iunie, la Veneţia a avut loc cea de-a 107-a sesiune plenară a Comisiei. Pe ordinea de zi a fost inclusă şi chestiunea moldovenească. Comisia de la Veneţia a emis o concluzie pozitivă privind modificările la Codul electoral ce permit revenirea la alegerile directe ale preşedintelui în Moldova.

Totodată, au fost propuse un şir de recomandări pentru perfecţionarea legislaţiei electorale, ce urmează a fi respectate la adoptarea modificărilor în lectură finală. Astfel, experţii Consiliului Europei au menţionat că proiectul de lege nu conţine reguli clare în partea ce ţine de verificarea candidaţilor la cunoaşterea limbii de stat. În opinia lor, nereglementarea acestei proceduri ar putea genera abuzuri.

Judecătorii Comisiei de la Veneţia au considerat că cerinţa privind aflarea candidatului la funcţia de preşedinte pe teritoriul Moldovei timp de cel puţin 10 ani nu corespunde practicii europene. În opinia autorilor recomandărilor, acest termen este exagerat şi trebuie redus, pentru a asigura accesul echidistant al tuturor potenţialilor candidaţi la postul de şef al statului.

Totodată, multe prevederi asupra cărora au atras atenţia Partidul Socialiştilor, PCRM, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi alte formaţiuni politice, au fost trecute cu vederea de către experţii europeni. În opinia opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare, în noua redacţie a Codului electoral, propuse spre examinare, unele norme încalcă drepturile electorale ale potenţialilor concurenţi.

Pe calea birocratizării

Proiectul de lege prevede că fiecare candidat la postul de şef al statului, atît din partea partidelor, cît şi independent, trebuie să colecteze timp de o lună, cel puţin 15 mii de semnături în susţinerea sa. Totodată, urmează a fi colectate cîte 600 de semnături în jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale ale ţării, inclusiv municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi autonomia găgăuză.

Potrivit PCRM, aceste cerinţe plasează pe poziţii inegale candidaţii înaintaţi la funcţia de preşedinte de către partidele politice şi pe cei independenţi. Propunerile referitoare la introducerea unei abordări diferenţiate faţă de colectarea semnăturilor au rămas fără răspuns.

Potrivit proiectului de lege, campania electorală va dura 60 de zile, dar nu trei luni, aşa cum este în prezent. Înaintarea candidaţilor devine posibilă cu 30-60 de zile înaintea datei scrutinului. Potrivit modificărilor, alegerile prezidenţiale, după analogia cu cele parlamentare, vor fi considerate nevalabile dacă prezenţa la vot va constitui mai puţin de 1/3 dintre cetăţenii incluşi în listele electorale.

Comisia de la Veneţia nu a fost deranjată de noile prevederi care, în opinia opoziţiei, complică în mod nejustificat procesul electoral, inclusiv, pentru a nu admite participarea în alegeri a candidaţilor indezirabili puterii. În special, este vorba despre termenul prea mic oferit pentru colectarea semnăturilor pentru înregistrarea candidaţilor – 30 de zile.

Totodată, procedura de colectare a semnăturilor este extrem de birocratizată. Precum au estimat reprezentanţii Partidului Acţiune şi Solidaritate, începînd cu elaborarea listei membrilor grupului de iniţiativă şi teminînd cu prezentarea listelor electorale la Comisia Electorală Centrală, aceasta constituie 12 paşi. Iar în procesul de colectare a semnăturilor a fost menţionată implicarea nejustificată a primarilor. Totodată, modificările îi obligă pe alegători nu doar să semneze în liste, dar şi să completeze personal toate cîmpurile listei electorale.

O altă problemă menţionată de opoziţie a devenit posibilitatea adăugării, contrar prevederilor art. 78 al Constituţiei, a condiţiilor suplimentare pentru candidaţii la preşedinţie. Însă lipsa de previzibilitate şi claritate a noilor reguli de joc nu au influenţat concluziile experţilor Comisiei de la Veneţia, care au elaborat încheierea pe marginea proiectului de lege.

Un alt moment controversat este legat de procedura moţiunii de cenzură a preşedintelui ales de întregul popor. Conform proiectului de lege, aceasta ar putea fi demisă doar în rezultatul referendumului, cu susţinerea a cel puţin aceluiaşi număr de persoane, care au votat pentru alegerea şefului statului. Totodată, pentru moţiunea de cenzură ar trebui să voteze cel puţin jumătate dintre alegătorii care au participat la plebiscit. Un asemenea referendum poate fi iniţiat de parlament, în cazul unor încălcări grave ale Constituţiei, comise de preşedinte.

Experţii amintesc că, în prezent, Codul electoral prevede alte reguli pentru referendum: decizia se consideră adoptată dacă aceasta a fost susţinută de majoritatea dintre cetăţenii care au participat la scrutin. Potrivit preşedintelui Asociaţiei ADEPT, Igor Boţan, în această parte, proiectul de lege nu este clar şi creează confuzie: prea multe se pot întîmpla în perioada aflări preşedintelui la putere.

CC împotriva Constituţiei

În pofida predictibilităţii suficiente a verdictului Comisiei de la Veneţia, unii analişti totuşi au examinat posibilitatea unei încheieri negative privind proiectul de lege. Or, din punctul de vedere al constituţionalismului european, situaţia creată în ţara noastră nu poate fi corelată cu normele Constituţiei RM, nemaivorbind deja despre standardele internaţionale.

În rezoluţiile, declaraţiile şi recomandările diferitor instituţii ale Consiliului Europei s-a menţionat în repetate rînduri că modificarea permanentă a legislaţiei electorale în Moldova nu se înscrie în standardele europene recunoscute ale democraţiei electorale. Strasbourgul şi Bruxelles-ul au criticat regulat „tradiţiile moldoveneşti” de modificare a regulilor jocului în ajunul alegerilor ordinare şi anticipate, precum şi abordarea prea liberă a Constituţiei.

În cazul dat, dacă respectăm întocmai legislaţia, CC nu avea dreptul de a modifica Constituţia, deoarece aceasta este prerogativa Parlamentului. CC a declarat drept neconstituţională o lege constituţională, ceea ce nu ține de competenţa instanţei. Anume din această cauză, această hotărîre a generat atîtea reacţii controversate în societate, deşi, conform sondajelor, majoritatea absolută a cetăţenilor (peste 90%) pledează pentru alegerea directă a preşedintelui ţării.

Verdictul CC, prin urmare şi modificările la Codul electoral, nu se înscriu în cadrul Constituţiei RM, ce conţine un articol despre recunoaşterea şi acţiunea principiului supremaţiei legii. Una dintre componentele acestuia este securitatea juridică, ce necesită stabilitate şi consecutivitate în reglementarea juridică. Nu există excepţii la care ar putea face trimitere judecătorii constituţionali.

Totodată, la recomandarea Consiliului Europei, regulile campaniei electorale trebuie să le fie cunoscute concurenţilor cu cel puţin jumătate de an pînă la desfăşurarea scrutinului. Deoarece alegerile preşedintelui sînt fixate pentru 30 octombrie, acest principiu, de asemenea, poate fi considerat o încălcare.

Comisia de la Veneţia manifestă „flexibilitate”

În acest sens, poziţia Comisiei de la Veneţia apare, pe alocuri, neconvingătoare şi trezeşte multe semne de întrebare, în primul rînd, din punctul de vedere al consecutivităţii. Anterior, Comisia a supus criticii norme cu mult mai lejere ale legislaţiei electorale, atît din Moldova, cît şi din alte ţări.

Cînd pe parcursul mai multor ani în Moldova nu putea fi ales preşedintele, Comisia de la Veneţia nu vedea o altă cale decît modificarea Constituţiei în Parlament. Cei de la Consiliul Europei au subliniat mereu că reforma constituţională se poate baza doar pe un consens larg. „De aceea, este foarte important ca asemenea hotărîri să fie adoptate de majoritatea parlamentară”, menţiona în repetate rînduri în interviurile sale secretarul Comisiei de la Veneţia, Tomas Market.

De exemplu, în martie 2010, Comisia de la Veneţia a insistat asupra necesităţii modificării prevederilor constituţionale privind alegerea şefului statului, recomandînd simplificarea acestei proceduri: sau prin reducerea numărului de voturi ale deputaţilor, necesare pentru alegerea preşedintelui, sau instituirea alegerilor directe ale preşedintelui de către popor. Totodată, Comisia se pronunţase împotriva referendumului, fără a propune alte variante decît modificarea în Parlament a art. 78 al Constituţiei.

În pofida tuturor acestor circumstanţe, la scurt timp de la adoptarea de către Curtea Constituţională a hotărîtii privind alegerile directe ale preşedintelui Moldovei, preşedintele Comisiei de la Veneţia Gianni Buquicchio a anunţat susţinerea acestui verdict. Următorul pas a devenit încheierea pozitivă privind modificările la Codul electoral ce conţin formulări ambigue şi plasează din start formaţiunile politice de opoziţie într-o situaţie dezavantajoasă faţă de partidele aflate a guvernare.

Comisia de la Veneţia a renunţat la o evaluare a experţilor privind legalitatea hotărîrii Curţii Constituţionale, asupra căreia au insistat Partidul Socialiştilor şi alte formaţiuni politice. Consiliul Europei consideră că hotărîrea CC poartă un caracter definitiv şi că este dreptul constituţional al Moldovei să adopte asemenea decizii.

În martie curent, Comisia de la Veneţia a aprobat în unanimitate o listă de verificare a elementelor necesare ale statului de drept, printre acestea numărîndu-se și securitatea juridică, și respectarea așteptărilor legislative, şi non-retrospectiva legilor (document disponibil în redacția NOI.md).

Cităm: „Autorităţile trebuie să respecte nu doar legea, dar şi propriile promisiuni şi aşteptările create de ele însele. Cei care acţionează onest în baza cadrului legislativ existent nu ar trebui să se înşele în aşteptările lor fireşti”.

Ce legătură au aceste prevederi cu revizuirea normelor constituţionale şi a legislaţiei electorale în favoarea intereselor politice de moment al autorităţilor – este o întrebare mai degrabă retorică.