Ce ne aduce noua reformă regulatorie

Foto: facebook.com

Xenia Florea

Dacă ținem cont de recentele declaraţii ale premierului Pavel Filip şi coordonatorului executiv al Consiliului coaliţiei de guvernămînt, Vladimir Plahotniuc, coaliţia de guvernămînt a decis să preia ideile reformatoare ale PCRM de acum 10 ani.

Premierul deja a anunţat despre noua reformă administrativă de amploare (epurarea precedentă a aparatului de stat a fost lansată în 2005) (la PCRM aceasta se numea „Ghilotina -1” şi „Ghilotina -2”). Şi o reducere cardinală (prin fuziune) a numărului organelor de control.

Şi asta deja a fost. În 2002, în scopul „evitării dublării activităţii de control de către diferite departamente şi instituţii”, au fost unificate Departamentului pentru combaterea crimei organizate şi corupţiei din cadrul MAI, Direcţia poliţie financiar-economică, Departamentul control financiar şi revizie din cadrul Ministerului Finanţelor, precum şi Garda financiară de pe lîngă IFPS, şi creat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economie şi Corupţiei, care în 2012 a fost lipsit de către „Alianţa pentru Integrare Europeană” de componenta economică, din cauza „dublării activităţii altor organizaţii abilitate cu investigarea infracţiunilor economice”.

Teoria şi practica reglementării de stat

În martie, semnînd două dispoziţii privind înlăturarea măsurilor ce afectează comunitatea de afaceri, premierul Pavel Filip a declarat că, în rezultatul investigaţiei desfăşurate de Ministerul Economiei şi Banca Mondială, în prezent există 416 autorizaţii. 90% dintre acestea nu corespund cel puţin unuia dintre principiile unui „management raţional”, prevăzut de legislaţia în vigoare.

Atunci premierul a declarat că numărul documentelor permisive va fi redus cu 25%. Iar în cazul celorlalte documente au fost corectate condiţiile, procedurile şi costul eliberării autorizaţiilor, pentru a evita abuzurile.

La recentul forum economic, premierul a promis mediului de afaceri schimbări de amploare: numărul documentelor permisive vor fi reduse pînă la finele anului de la 400 la 200. Iar numărul organelor de control ce verifică antreprenorii – de la 69 la 10.

„Reforma prevede reducerea numărului acestor structuri, prin fuziune, pînă la 10 instituţii cu funcţii de control şi patru regulatori naţionali. Astfel, vom şti ce se întîmplă pe piaţă”, a spus Pavel Filip.

Toate aceste eforturi şi declaraţii răsunătoare puteau fi evitate dacă Guvernul şi-ar fi îndeplinit, într-adevăr, ceea ce a promis cîndva şi chiar a decis.

În vara anului 2013, în cadrul unei şedinţe închise de la Holercani, cabinetul de miniştri a aprobat două documente de amploare – Strategia reformei în domeniul reglementării activității de antreprenoriat pentru 2013-2010 și Planul de acțiuni privind dezvoltarea mediului de afaceri pînă în 2015. Tot atunci a fost anunțat că comunitatea de afaceri va simți rezultatele eforturilor echipei guvernamentale îndreptate spre ameliorarea mediului de afaceri.

Strategia și Planul prevedeau că pînă în 2015, numărul controalelor va fi redus cu cel puțin 20%, iar către anul 2020 – cu cel puțin 40%. Numărul rapoartelor obligatorii se va micșora cu 10% pînă în 2015 și cu 40% pînă în 2020.

Cheltuielile pentru obținerea documentelor permisive urmau a fi reduse cu 20% pînă în 2015 și cu 40% pînă în 2020. Pînă în 2015 urmau să fie digitalizate 20% dintre serviciile publice, prestate comunității de afaceri. Către 2017 – cel puțin 30% din volumul total al actelor permisive vor fi eliberate prin ghișeul unic. Iar începînd cu 2015, niciun organ public nu le va cere întreprinzătorilor să ofere informația pe care a prezentat-o altei instituții.

Studiul Băncii Mondiale „Costul reglementării de stat a afacerilor în 2015” (a fost prezentat în februarie curent) a arătat că 30% dintre agenții economici chestionați consideră că în ultimii cinci ani nu au avut loc schimbări în domeniul obținerii documentelor permisive, iar 13% dintre ei au menționat chiar o înrăutățire a situației.

Întreprinzătorii au declarat că organele publice, în pofida promisiunilor Guvernului, continuă să ceară certificate sau adeverințe ce nu sînt prevăzute de legislația în vigoare, ci doar în actele și ordinele departamentale.

Menționînd costurile oficiale înalte pentru autorizări, 38% dintre companiile chestionate au declarat că mai sînt nevoite să plătească și neoficial. Iar în total, potrivit studiului BM, timp de un an, pentru diferite documente permisive și licențe, mediul de afaceri cheltuiește 136 de milioane de lei și aproape 1,5 milioane de zile.

Detoxificarea generală

Fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr consideră că actualizarea legilor și actelor departamentale ce reglementează mediul de afaceri trebuie efectuată o dată la 2-3 ani.

„În această perioadă, ca toxinele în organism, se acumulează o anumită masă critică de diferite documente ce reglementează afacerile. De aceea, din cînd în cînd, trebuie efectuată o detoxificare, adică reforma regulatorie trebuie să fie permanentă, dar nu un proces de o singură dată”, spune el.

Faptul că Strategia reformei regulatorii a activității antreprenoriale pentru 2013-2020, elaborată de Ministerul Economiei, a rămas pe hîrtie este explicat de fostul ministru prin două motive.

Primul – componenta politică. „Reforma regulatorie este o reformă foarte complicată, este o căutare de compromise și comportă o presiune politică destul de grea. De aceea, ea se realizează cu greu în perioada alegerilor sau a instabilității politice”.

Al doilea motiv – fără reforma aparatului de stat, reforma regulatorie este sortită eșecului.

„Putem, desigur, stoarce la maximum, fără a atinge structura. Noi anume așa am și încercat în 2013. Solicitam organelor de stat – dacă la întreprindere, de exemplu, vine cu controlul serviciul fiscal, atunci serviciul vamal nu are ce căuta acolo, coordonați între voi. Cereți de la colegii din alt departament să verifice documentele ce vă interesează și să vă ofere informația. Dar înțelegeți că, atîta timp cît există vreun organ de control și acolo activează 100 de oameni, ei toți vor căuta ocupație și vor inventa noi proceduri”, a declarat Valeriu Lazăr pentru NOI.md.

Faptul că guvernul acum a decis, în afară de reforma regulatorie, să desfășoare și reforma administrației publice, este privit cu un „anumit optimism” de către fostul ministru al Economiei. Cu atît mai mult cu cît Guvernul nu mai poate tergiversa – aceasta este o obligație a Chișinăului față de partenerii externi. Inclusiv în cadrul implementării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Însă, precum au menționat experții în repetate rînduri, implementarea acestui document și tranziția la standardele europene, dimpotrivă, presupune apariția unui șir de autorizații noi și chiar (nu este exclus) a noi organe de control.

Semnînd Acordul de asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul să implementeze sute de acte ale UE – directive, regulamente, decizii, recomandări ale Comisiei și Consiliului UE, precum și ale Parlamentului European. Doar în sectorul agrar trebuie implementate 26 de regulamente și 20 de directive legate de controlul calității producției agricole, agricultura organică, standardele de piață pentru plante, produse obținute din plante etc. În sectorul energetic – 16 regulamente, 24 de directive și 3 hotărîri. În transport – șase regulamente și 23 de directive.

Cum toate acestea se combină cu promisiunile lui Pavel Filip de a reduce de două ori numărul documentelor permisive și aproape de șapte ori – numărul organelor de control?

Valeriu Lazăr a răspuns la această întrebare în felul următor: „Dacă pînă în prezent, reforma regulatorie la noi era bazată mai mult pe dereglementarea activității antreprenoriale, adică pe reducerea numărului de licențe, autorizații, permisiunii etc., acum trebuie să trecem la așa-zisa reglementare inteligentă.

Problema constă nu în existența vreunei reglementări, ci în faptul cîte eforturi și bani trebuie să cheltuiască pentru ea mediul de afaceri. Numărul licențelor și autorizațiilor poate fi mai mare, însă e una cînd pentru obținerea unei licențe cheltuiești o groază de timp, eforturi și bani și alta e cînd, pentru obținerea a cinci licențe, de exemplu, prin poșta electronică, îți ia jumătate de oră și puțini bani”.

Reforme radicale sau praf în ochi?

Expertul economie Valeriu Prohnițchi, în 2013, a fost consilierul premierului Iurie Leancă în probleme economice, iar după adoptarea Strategiei reformei în domeniul reglementării activității antreprenoriale pentru 2013-2020, împreună cu Ministerul Economiei, a fost abilitat să urmărească implementarea acesteia.

La întrebarea de ce în 2013 reforma regulatorie nu a mers, Valeriu Prohnițchi a răspuns că aceasta este una dintre reformele foarte greu promovate, deoarece ea are foarte mulți dușmani. Iar principalul inamic sînt funcționarii de nivel mediu.

„Acești oameni își dețin funcțiile permanent, cei care stau zeci de ani pe locurile lor, indiferent cine ar veni la putere. Ei știu cum să ia bani și să-i împartă cu cei care stau mai sus. E o castă întreagă, care se opune insistent oricăror tentative de a-i limita într-un fel”, spune Valeriu Prohnițchi.

În opinia lui, esența reformelor anunțate de Guvern nu este numărul organelor de control sau termenele verificărilor, ci atitudinea față de business.

„Dacă persoanele cu funcții de control văd din start în mediul de afaceri un dușman sau un mijloc de îmbogățire, atunci nu contează cîte organe de control și de reglementare vom avea – unul sau o sută. Nimic nu se va schimba. În primul rînd, trebuie schimbată atitudinea, iar pentru asta trebuie schimbați oamenii. Iar în cazul reducerii mecanice a numărului de instanțe de control, noi, alegoric vorbind, vom ajunge în situația «ce doare mai tare – 10 nuiele pe spate sau o măciucă mare»?”, consideră expertul.

Faptul că acum, în afară de reforma regulatorie, Guvernul intenționează să lanseze și o reformă de amploare a aparatului administrației publice, în opinia lui Valeriu Prohnițchi, „teoretic, îi sporește șansele de reușită”. Însă, în general, el este sceptic.

„Vin alegerile. În asemenea condiții nimeni nu va dori să deranjeze și să irite clasa funcționarilor – potențialul electorat al partidelor de guvernămînt”, este convins expertul.

Președintele Asociației producătorilor agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, de asemenea, are dubii că puterea va lansa și va finaliza reformele radicale promise.

„Economia noastră acum este controlabilă. Iar pentru a supraveghea toate fluxurile, este nevoie de un anumit număr de persoane. Problema constă nu în dublarea de către un organ a funcțiilor altor organe, ci în faptul că astăzi un funcționar, în esență, îl verifică pe altul. Este un fel de institut al supraveghetorilor: așa este asigurat controlul asupra fluxurilor bănești. De aceea, reducerea aparatului de funcționari comportă un anumit risc pentru sistem”, consideră Alexandru Slusari.

„Mai mult, în ajunul alegerilor prezidențiale, nimeni nu va „reduce o grămadă de funcționari – potențiali alegători”, susține el.

În opinia lui Alexandru Slusari, toate declarațiile recente privind disponibilitatea Guvernului de a implementa reforme radicale, în realitate, sînt nu atît de consum intern, cît pentru partenerii occidentali.

„Este praf aruncat în ochii donatorilor, pentru ca ei să deblocheze mai repede ajutorul financiar, fără de care Guvernului îi vine foarte greu. Sau o altă variantă: autoritățile promit Washingtonului și Bruxelles-ului să desfășoare reforme radicale cerute demult de parteneri, dar în schimb, invocînd necesitatea de timp și a stabilității politice pentru desfășurarea reformelor, ei solicită să nu se amestece în procesele politice ce au loc în țară, în special, derapajul spre un regim autoritar”, consideră Alexandru Slusari.