Pavel Filip: Moldova este un automobil uzat, dar noi îl vom repara

Foto: sputnik.md

Xenia Florea

Cînd în ianuarie, fără a recunoaște legitimitatea guvernului proaspăt numit în frunte cu Pavel Filip, opoziția a cerut demisia executivului și alegeri anticipate, președintele Parlamentului, Andrian Candu, i-a chemat pe toți să se calmeze și să lase noul cabinet de miniștri să lucreze măcar 100 de zile. Pentru a stabiliza situația din țară și a-și demonstra abilitățile.

Și iată cele 100 de zile au trecut. „Noi înțelegem că în această perioadă nu putea să se producă o minune”, a declarat pe 28 aprilie, făcînd primul bilanț, premierul Pavel Filip. Totuși, discursul lui de 40 de minute a conținut o listă întreagă de realizări și noi obligații.

Experții economici nu împărtășesc optimismul premierului. „În această perioadă a fost multă gălăgie informațională, însă nimic concret nu s-a făcut: economia continuă să cadă”, a declarat pentru NOI.md economistul Mihail Poisic.

Iar doctorul în economie Elena Gorelova a spus că nu înțelege nici actuala politică a Guvernului, nici politica Băncii Naționale, care se pare că nu corelează.

Între timp, opoziția, așteptînd 100 de zile, iarăși intenționează să ceară demisia Guvernului.

PSRM planifică să înregistreze o inițiativă în acest sens după sărbătorile de Paște și poartă negocieri active cu comuniștii și deputații PLDM. Astfel, ca, spre sfîrșitul lunii mai, să demită Guvernul Filip și să obțină desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate concomitent cu cele prezidențiale.

Obligații sporite

Guvernul Pavel Filip a fost supranumit „nocturn”. Din cauza specificului desemnării lui.

După demisia Guvernului Valeriu Streleț, Moldova nu a avut guvern cu funcții depline timp de aproape trei luni. Iar noul cabinet de miniștri, conform hotărîrii Curții Constituționale, trebuia desemnat pînă pe 29 ianuarie. În caz contrar, urmau demisia Parlamentului și alegerile anticipate.

Opoziția activă își freca palmele: președintele Timofti s-a răsculat, declarîndu-se un „luptător împotriva mafiei” și a refuzat să-l desemneze la funcția de premier pe Vladimir Plahotniuc, care „a capturat țara”. Totul mergea spre alegeri anticipate. Însă atunci a venit indicația de la Washington: „Fiți prieteni cu democrații”. Și președintele a capitulat.

Numirea Guvernului Pavel Filip a fost dramatică: în condițiile unei confruntări violente, în parlamentul asediat, în regim de urgență, fără dezbaterea programului de activitate și a candidaturile noilor miniștri și jurămîntul secret în noapte.

Intrînd în funcție, candidatul majorității parlamentare, formate în grabă, ex-ministrul tehnologiei informației și comunicațiilor, vicepreședintele Partidului Democrat, Pavel Filip, a punctat imediat prioritățile guvernului „anticriză”.

Întoarcerea miliardului dispărut

„Sarcina noastră primordială este întoarcerea miliardului furat. Noi vom face tot posibilul pentru a întoarce acești bani în țară”, a declarat el la finele lunii ianuarie într-un interviu pentru posturile românești. Și a promis că va instala „în unul dintre locurile publice” un panou electronic, „cu ajutorul căruia să fie informați oamenii despre faptul cîți bani au fost întorși zilnic”.

Au trecut trei luni, iar panoul nu a mai apărut. Și premierul nici nu a explicat despre care miliard este vorba. Deoarece, potrivit logicii, trebuie întors nu un miliard, ci două miliarde de euro: 13,3 miliarde de lei, scoși din băncile problematice și creditele de 14,5 miliarde de lei, acordate celor trei instituții bancare de către Banca Națională. Plus dobînda.

La începutul lunii aprilie, în cadrul ședinței Comitetului de monitorizare a cazurilor de rezonanță, Pavel Filip a declarat că procesul de întoarcere a banilor furați din sistemul bancar a început: 26 de milioane de euro (520 de milioane de lei). Totodată, nu a fost comunicat ce fel de bani sînt, cine i-a întors, de unde au apărut și în calitate de ce.

Însă principala povară de întoarcere a mijloacelor financiare furate totuși va cădea pe umerii contribuabililor. Pe 9 martie, Banca Națională și Ministerul Finanțelor a semnat un memorandum potrivit căruia statul va emite obligațiuni „în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor asumate în cadrul garanțiilor de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015, oferite Băncii Naționale de către Ministerul finanțelor privind garantarea creditelor”.

Au fost emise obligațiuni în valoare de 13,57 miliarde de lei cu dobînda anuală de 5% pe termen de 25 de ani. În special, deranjează dobînda enormă, deoarece este vorba despre transferul banilor contribuabililor dintr-un buzunar al statului în altul, ce-i drept, nu e clar în care. Adică, populația RM, timp de 25 de ani, va întoarce aproape 14 miliarde de lei, scoși din rezerva Băncii Naționale. Potrivit unor calcule, în această perioadă, doar dobînda va constitui 678 de milioane de lei anual. Plus mărimea creditului.
Creditul românesc

La o săptămînă de la depunerea jurămîntului, premierul Pavel Filip a plecat în prima sa vizită peste hotare. La București – să negocieze deblocarea creditului de 150 de milioane de euro.

Obținerea acestor bani a fost anunțată drept prioritate de bază, deoarece țara avea nevoie de mijloace financiare necesare pentru funcționarea statului după furtul miliardului de euro.

Partea românească l-a primit călduros pe oaspetele moldovean, însă nu a dorit să ofere banii așa pur și simplu. Bucureștiul a înaintat Chișinăului șapte condiții, la îndeplinirea cărora RM ar putea conta pe obținerea primei tranșe de 60 de milioane de euro din creditul de 150 de milioane de euro.

Solicitarea acestui credit, care trebuie rambursat repede și care, în principiu, nu soluționează nimic, este încă un motiv pentru PR, desfășurat de presa românească în Moldova și România. Pentru înălțarea statului vecin deasupra statului moldovenesc, care ar fi eșuat. La ce bun avem nevoie de asemenea ajutor?

Politica fiscală și bugetul

În luna februarie, Pavel Filip a promis că proiectul bugetului pentru anul 2016 va fi aprobat pînă la mijlocul lunii martie.

În calendar este sfîrșitul lunii aprilie, iar legea financiară de bază, conform căreia țara trebuia să existe de patru luni, încă nu-i. Nu a fost adoptată nici politica fiscală pentru 2016, deși ambele documente au fost elaborate în toamna anului trecut.

Pe 28 aprilie s-a împlinit un an de cînd a fost publicată politica bugetar-fiscală 2015, în baza căreia contribuabilii din Moldova sînt nevoiți să trăiască și să lucreze pînă în prezent. Anul acesta, ținînd cont de ritmurile Guvernului și Parlamentului, va fi înregistrat un nou antirecord.

Deși funcționarii de la Guvern afirmă că politica fiscală pentru 2016 nu se va deosebi de cea promovată în 2015, experții au multe întrebări față de documentul examinat în prezent în parlament. De exemplu, la capitolul redistribuirii poverii fiscale printre diferite grupuri populație în funcție de nivelul veniturilor.

În timpul examinării proiectului politicii fiscale în Parlament, spicherul Andrian Candu a promis că organul legislativ nu va susține poziția Guvernului față de un șir de prevederi. De exemplu, scumpirea vinietei, majorarea impozitului funciar cu 15%, precum și noua formă de impozitare a mijloacelor de transport auto. Însă acest pas nu poate fi calificat drept grijă pentru binele statului.

„Ne vom clarifica cu problemele financiare din țară”

La sfîrșitul lunii ianuarie, în cadrul unui talk show televizat, Pavel Filip a promis să se clarifice cu problemele financiare din țară. El a declarat că, deși va trebui să reducă din cheltuieli, pentru salarii și pensii bani vor fi suficienți: aceștia nu sînt doar pentru investiții și dezvoltare.

Experții economici afirmă că deficitul bugetar curent constituie circa 10%, față de norma admisibilă de 3%. Pentru a acoperi cheltuielile curente și a continua subvenționarea bugetului deficitar al asigurărilor sociale, Guvernul a decis să ia credite de la băncile comerciale. Cu o dobîndă de 22-26% anual.

„Reiese că noi sîntem furați în continuare. Statul ia împrumuturi de la băncile comerciale (dar nu de la toate, ci doar de la cele controlate de anumite persoane) cu dobînzi de 26% pentru achitarea datoriilor la plata salariilor profesorilor, medicilor și celorlalți bugetari. Dobînzile la credite vor fi achitate din contul bugetului de stat. Adică din contul nostru al tuturor – contribuabililor”, a declarat pentru NOI.md expertul economic Gheorghe Costandachi.

„Vom majora veniturile cetățenilor”

În cadrul aceluiași talk show, Pavel Filip a promis să majoreze veniturile cetățenilor. Potrivit datelor statistice, salariul mediu nominal din Moldova, în februarie curent, constituia 4650,6 lei, majorîndu-se timp de un an cu 9,7%. Totodată, în valoare reală, ținînd cont de inflație, acesta s-a redus cu 0,5%.

Iar după indexarea „șmecheră” a pensiilor din 1 aprilie cu 10,1%, mulți pensionari au rămas fără compensațiile de 180 de lei, pe care le-au primit pînă în prezent. Guvernul a trebuit să se implice după ce deputații comuniști au prezentat calcule concrete.

Rezultatele celor 100 de zile în versiunea premierului

Prezentînd raportul privind rezultatele activității Guvernului în primele 100 de zile, Pavel Filip era optimist. Ocolea minuțios problemele „strategice”, dînd de înțeles din start că 100 de zile constituie un termen prea mic pentru a arăta anumite rezultate.

Drept direcții prioritare în perioada de raportare, premierul a numit integrarea europeană, amintind că anume astăzi s-au împlinit doi ani din momentul liberalizării regimului de vize dintre Bruxelles și Republica Moldova.

Cît privește miliardul furat, el a spus că cei vinovați trebuie găsiți și pedepsiți. Însă, potrivit normelor democratice, Guvernul nu se poate implica în activitatea judecătorilor și procurorilor („fiecare trebuie să răspundă pentru domeniul său de activitate”). Totuși, cabinetul de miniștri va monitoriza atent mersul anchetei și deja a adoptat un șir de pași pentru depolitizarea organelor de drept și „consolidarea stabilității financiare”.

Drept realizări principale în perioada de referință, premierul a menționat reducerea tarifelor la energia electrică și gaze cu 10%, indexarea pensiilor, majorarea din 1 mai a salariului minim în sectorul real al economiei pînă la 2100 de lei, introducerea moratoriului la controalele din partea organelor de control (ce-i drept, unii experți economici consideră că toate acestea au fost făcute nu atît pentru ușurarea vieții întreprinzătorilor, cît pentru evaziunea fiscală a unor întreprinderi monopoliste).

Pavel Filip a promis să depună în continuare eforturi pentru sporirea bunăstării cetățenilor. De aceea, din 1 iulie, salariile angajaților medicali vor fi majorate cu 20%. „Noi trebuie să reținem medicii și personalul medical în țară”, a spus premierul.

Printre noile angajamente sporite ale Guvernului figurează:

1) Reforma complexă a puterii executive și restructurarea cardinală a aparatului de stat. Potrivit premierului, numărul ministerelor și departamentelor va fi redus cu o treime. Se preconizează că reforma va fi finalizată pînă în toamnă.

Precum afirmă unul dintre experții noștri, fiecare dintre noii premieri tinde să reformeze ceva și să schimbe aparatul, promovînd așa-zisele reforme. În special, acest lucru se face pentru a-i demite fără probleme pe unii funcționari și de a-i angaja pe alții. Totodată, potrivit interlocutorului nostru, nimic din toate acestea nu se practică în țările europene, unde structura organelor administrării publice nu se schimbă zeci de ani: „Dacă vrei ca aparatul de stat să nu funcționeze, el trebuie reformat încontinuu”.

2) Transformarea Moldovei din „pur și simplu o țară de oameni talentați într-un etalon de dezvoltare a sectorului IT”: „Noi am aprobat un proiect de lege privind crearea parcurilor virtuale în sectorul tehnologiei informației”.

3) Schimbarea mentalității „greșite” a cetățenilor ce generează intoleranță și agresiune: „25 de ani Moldova se află în captivitatea mentalității, ce nu-i permite să se dezvolte, care este încurajat, inclusiv de cei care acum cheamă oamenii în stradă”.

4) Implementarea proiectelor investiționale strategice în toate regiunile țării. În acest scop, Guvernul a instituit recent Consiliul de promovare a proiectelor investiționale de importanță națională.

Rezumînd cele spuse mai sus, Pavel Filip a comparat Moldova cu un automobil uzat, care, precum a spus el, poate fi reparat, alimentat cu benzină și care poate să ajungă la destinație.

100 de zile de activitate a Guvernului, în versiunea experților economici

„100 de zile de activitate a Guvernului au trecut neobservat pentru mine. A fost multă gălăgie, promisiuni, soluționări ale problemelor secundare, care nu au avut un impact nici asupra economiei, nici asupra populației”, a declarat pentru NOI.md economistul Elena Gorelova.

Potrivit ei, situația cu bugetul și politica fiscală s-a tergiversat prea mult. Drept consecință, făcînd promisiuni de a ușura viața mediului de afaceri, Guvernul o complică și mai mult, schimbînd condițiile fiscale la mijlocul anului, cînd agenții economici deja lucrează în baza contractelor încheiate.

Nu e clar ce va fi cu finanțarea externă – promisiunea de a restabili relațiile cu FMI nu a fost îndeplinită. Și datoria internă ridică semne de întrebare.

„Cea mai importantă problemă este deschiderea pieței ruse. Degrabă vor fi recoltate fructele, dar unde să le exportăm nu e clar. Fabricile de conserve și procesatorii stau cu producția în depozite și nu știu ce să facă cu ea. Adică există probleme care într-adevăr preocupă mediul de afaceri și populația și care au rămas suspendate. Nu-mi este clar care sînt prioritățile Guvernului”, spune Elena Gorelova.

Potrivit expertului economic Gheorghe Costandachi, situația în economie este deplorabilă. În primul trimestru, exportul s-a redus cu 29%. Iar livrările pe piața UE, care acum este principala piață de desfacere a Republicii Moldova, au scăzut cu peste 20%.

Importul s-a redus cu 26%. În diferite ramuri ale industriei căderea a constituit de la 2 pînă la 15%. Iar încasările bugetare s-au redus cu 15% față de trimestrul I al anului trecut. În pofida promisiunilor, rezervele valutare nu au fost restabilite.

„Eu prognozez că criza financiară se va aprofunda și mai mult. Dobînzile băncilor comerciale nu permit desfășurarea afacerilor. Businessmenii pleacă din Moldova. Premierul Filip a promis în discursul său să-și concentreze eforturile asupra deschiderii noilor locuri de muncă, însă doar în primul trimestru al anului curent au fost închise 1,5 mii de întreprinderi”, a declarat Gheorghe Constandachi.

„Să zicem că o persoană e bolnavă serios. Are nevoie de o intervenție chirurgicală urgentă și un tratament serios. Însă acesteia i se prescrie fitoterapie – să bea ierburi. Cam așa arată acum economia și acțiunile întreprinse de Guvern”, consideră economistul Mihail Poisic.

Elena Gorelova a declarat că nu înțelege nici actuala politică a Guvernului, nici pe cea a Băncii Naționale.

„În 1998, Evgheni Primakov a cerut ca în funcția de guvernator al Băncii Centrale să fie numit din nou Gherașcenko. În rezultat, timp de 9 luni, Rusia a ieșit din criză. La noi însă lipsește un dialog serios între structurile publice. Banii sînt scumpi, puțini, volumul creditelor în economie continua să se reducă”. În final, susține expertul, anul acesta RM nu va înregistra nici măcar o creștere de restabilire.