Falsificatorii de alcool, recunoscători pentru moratoriul la controalele de stat

Foto: logos.press.md

Anghelina Taran

În perioada moratoriului la controalele de stat, falsificarea băuturilor alcoolice înfloreşte.

Deşi Legea cu privire la moratoriul controlului de stat a intrat în vigoare abia pe 1 aprilie, acest regim funcţionează din 1 februarie (în baza ordinelor de la ministere), spre bucuria falsificatorilor. Adică, timp de cel puţin cinci luni, producătorii de votcă, divin şi alte băuturi contrafăcute nu vor fi deranjaţi de nimeni. Perioada moratoriului coincide cu perioada sărbătorilor şi datelor marcate de popor (Ziua Sfîntului Valentin, 23 februarie, 8 Martie, Paştele, 9 mai), cînd vînzările de băuturi alcoolice cresc. Adică afacerile tenebroase înfloresc, fapt ce conduce la reducerea vînzărilor producţiei legale şi, respectiv, a impozitelor la buget.

Nu e ușor să deosebești produsul falsificat de unul adevărat

Şeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, Andrei Gurin, ne-a arătat produse falsificate în sortiment – divin de la diferiţi producători, votcă, băutură alcoolică – şi ne-a propus să determinăm vizual semnele de falsificare. Votca avea mărci de acciz, pe sticlele cu băuturi slabe mărcile nu sînt aplicate, iar divinul nu avea acciz. Însă sticlele erau originale. Şi „Călăraşi-divin”, şi „Kvint”, şi „Migdal-P”, şi „Euro-Alco”, pentru a-şi proteja producţia de falsificări comandă sticle şi etichete sofisticate, ce nu pot fi tipărite la imprimantă. Totuşi, în faţa mea erau doar produse contrafăcute, ce sînt vîndute în punctele comerciale din Piaţa Centrală a capitalei, care dispun de autorizaţie.

Doar după un indiciu am observat că trei mostre de divin, deşi erau de la diferiţi producători, aveau aceleaşi căpăcele şi aceleaşi amprente din folie de aluminiu pe dop. La o examinare mai atentă, capacul de la sticla de votcă era vătămat la deschidere, adică a fost folosit, împreună cu sticla, a doua oară.



Trebuie să recunoaştem că falsificarea a existat şi pînă la moratoriu, însă nu în asemenea proporţii. Iar în perioada de acţiune a acestuia, volumul producţiei contrafăcute a crescut. Activează o reţea întreagă de producţie şi comercializare a băuturilor contrafăcute. În aceasta sînt implicaţi barmani, ce livrează sticlele goale (acestea sînt ambalate în cutii, pentru ca etichetele să rămînă curate şi intacte).

Falsificatorii toarnă băuturile contrafăcute, le închid, fixează dopul, încălzindu-l cu foenul. Din sticlele de votcă sînt scoase dopurile cu dozator (gîtul sticlei se plasează în apă fierbinte). Dopul se închide, se încleie marca de acciz falsificată şi se aplică dopul transparent. Mărcile de acciz încleiate pe aceste sticle de votcă au fost eliberate pe numele unui producător legal, iar producţia a fost eliberată sub numele altui agent economic.





Un producător legal s-a adresat la inspecţie cu o plîngere privind utilizarea sticlelor deşarte la ambalarea băuturilor contrafăcute, ce se vînd ulterior la Briceni.

Pe cecul ataşat de sticlă se menţionează că jumătate de litru de votcă „Spicuşor” costă 40,8 lei, ceea ce nu poate fi, deoarece în Moldova este stabilit un preţ minim pentru băuturile tari în mărime de 50 de lei. Adică, dacă vedeţi votcă mai ieftină de 50 de lei, să știți că e contrafăcută. La fel, nici divinul nu poate costa mai puțin de 100 de lei pentru o băutură de trei ani. În piaţă – costă 60 de lei şi este indicat şi telefonul vînzărilor angro (falsificatorii nu se tem de nimic).

Moratoriul, bată-l vina

- Noi dorim să le comunicăm consumatorilor despre faptul că în perioada moratoriului la controalele de stat, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice nu are dreptul să verifice agenţii economici (depozitele angro şi producţia). Controalele comerţului cu amănuntul se află în competenţa Inspectoratului pentru Protecţia Drepturilor Consumatorilor, spune Andrei Gurin.

De menţionat că produsele contrafăcute nu pot fi aduse la magazin atît de simplu. De aceea, noi tragem un semnal de alarmă, expediind a doua scrisoare la Ministerul Economiei, pentru a ne da „undă verde” la control (în baza documentelor din magazin, împreună cu Inspectoratul pentru Protecţia Drepturilor Consumatorilor, am fi ieşit la furnizorul de mărfuri contrafăcute). Însă cei de la Ministerul Economiei ne răspund că, deocamdată, nu pot examina scrisoarea noastră, deoarece încă nu a fost aprobat regulamentul privind procedura de examinare a demersurilor privind iniţierea controlului de stat (proiectul a fost elaborat şi urmează a fi aprobat).

Deoarece moratoriul nu se extinde asupra controlului efectuat la demersul consumatorilor de către organele abilitate cu funcţiile de protecţie a drepturilor omului, în conformitate cu Legea cu privire la protecţia drepturilor consumatorilor, adică Inspectoratul pentru Protecţia Drepturilor Consumatorilor, noi le-am transmis demersul celor din urmă. Aşteptăm decizia lor.

Producătorii sînt alarmaţi de falsificarea băuturilor alcoolice, care le aduce atît prejudicii de imagine, cît şi le reduc vînzările, dar şi poliţiştii au moratoriu la controale.

Soluţia chimică „Torpedo”

Nu doar băuturile alcoolice tari sînt falsificate. Inspectorii au cumpărat o băutură alcoolică slabă contrafăcută „Torpedo”, cu tăria de 7%, într-un chioşc din piaţa centrală a Chişinăului cu 20 de lei pentru 1,5 l, în alte puncte aceasta costă şi 18 lei. Pe cînd doar accizul pentru acest volum trebuia să fie de circa 16 lei. Sticla din plastic costă aproape 1,5 lei, eticheta – 1 leu, plus conţinutul, adică băutura legală, inclusiv adaosul comercial, trebuie să coste cel puţin 32-34 de lei.

Pe etichetă, drept producător este indicată o întreprindere din Orhei. Directorul acesteia a venit la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice cu mostrele de producţie. Aceasta nu se deosebeşte, practic, de băutura falsificată.



Directorul fabricii a relatat că o anumită firmă angro a comandat producţia unei băuturi după o instrucţiune tehnologică bazată pe GOST-R (document normativ, adoptat în Moldova). Se pare că comanda a fost făcută pentru a obţine un lot certificat şi comercializarea în baza acestuia a băuturii contrafăcute.

- Noi am examinat atent conţinutul băuturii „Torpedo” (mai există şi una similară „Tornado”), continuă Gurin. Băutura nu conţine ingrediente naturale, în afară de alcool şi apă. Restul sînt „chimie”: acid citric E330, caramelă, aromatizatori artificiali de struguri, piersic, stejar, conservant E200, îndulcitor E950, colorant E952. Este o băutură groaznică. GOST-R, în baza căruia este elaborată instrucţiunea tehnologică pentru această băutură, constă în faptul că pot fi produse băuturi ce conţin alcool, aromatizatori naturali sau sintetici, coloranţi, zahăr sau îndulcitori. Însă beneficiarul băuturii „Torpedo” s-a axat doar pe componente chimice. Pentru a ne clarifica cu băutura contrafăcută, trebuie să vizităm beneficiarul, însă din cauza moratoriului, acest lucru este interzis.

Totodată, pentru ca pe piaţă să nu apară asemenea producţie, noi ne-am adresat la Institutul Naţional de Metrologie, pentru ca acesta, la rîndul său, să propună Comitetului Tehnic nr.9 (pentru băuturi tari) să examineze propunerea noastră şi să aprobe acest GOST-R doar în partea ce permite utilizarea ingredientelor naturale. Să producă băuturi în baza vinului. Desigur, antreprenorilor nu le este convenabil, pentru că, în primul rînd, costul acestui produs e mai mare decît al celui din componente sintetice. În al doilea rînd, termenul de valabilitate se reduce, iar producţia lor stă la soare.

Consider că datoria mea e să previn consumatorii despre faptul că există o mare probabilitate de a procura marfă contrafăcută în pieţe, în magazine mici şi magazinele de la sate. Ţinînd cont de criza economică, care a lovit asupra veniturilor populaţiei, oamenii se străduiesc să cumpere produse mai ieftine. Cele mai atractive preţuri, desigur, le au produsele contrafăcute.

Într-un supermarket din Bălţi au apărut în vînzare băuturi alcoolice tari în vrac (rachiu din prune – ţuică şi rachiu din vin – grappa), după analogia vinurilor în sticle de plastic. Totodată, nu există garanţie că aceste băuturi nu sînt falsificate. Pentru a verifica acest lucru, inspectorii trebuie să preleve probe şi să le trimită la expertiză. Însă, deocamdată, acest lucru este imposibil.

Nu trebuie să existe goluri

În opinia interlocutorului, în primul rînd, cu acest fenomen trebuie să lupte poliţia. Iar moratoriul la controale nu trebuie să împiedice acest lucru. De exemplu, la Piaţa Centrală este un detaşament întreg de poliţie. Cum poliţiştii merg prin piaţă şi nu văd alcoolul fără mărci de acciz? Iar după gardul Pieţei, pe str. Mitropolit Varlaam, persoane fizice vînd producţie alcoolică „Kvint”, inclusiv alcool. Despre ce vorbesc aceste fapte? Că poliţia acolo este „hrănită”?

Iar cînd organele fiscale verifică aparatele de casă, acestea nu văd că preţul la votcă – produs accizat – este mai mic decît cel minim? Toate organele trebuie să-şi facă bine treaba.

Cînd la Chişinău au venit în vizită inspectorii din Belarus, ei au mers la Piaţa Centrală şi s-au mirat cum funcţionează aceasta. Potrivit lor, în Belarus, aceasta ar fi fost închisă imediat în urma controlului. Şi asta se referă nu doar la alcool.

Legea cu privire la moratoriul controlului de stat a fost adoptată din intenţii bune – crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Însă, totodată, nu trebuie să fie creat un vacuum juridic. Legea urmează să intre în vigoare odată cu documentele însoţitoare, pentru a evita situaţiile cînd falsificatorii, practic, nici nu se mai ascund, lăsînd numere de telefon, produsele contrafăcute au invadat piaţa, iar organele de control au mîinile legate. Regulamentul privind procedura de examinare a demersului privind iniţierea controlului de stat trebuie adoptat cît mai urgent posibil.

Pentru a vă proteja, nu cumpăraţi alcool în locuri suspecte. Cel mai bine e să procuraţi băuturi din magazinele de firmă ale producătorilor şi în supermarketuri, unde există un control mai riguros al mărfurilor.

„Pe noi ne salvează faptul că în Moldova nu există industrie chimică, care foloseşte alcoolul tehnic, alcoolul metilic şi alte lichide periculoase. În ultimul timp, lacurile şi dizolvantele au început să fie fabricat pe baza fracţiunii compuşilor de aldehide – produs rezidual, obţinute prin rectificarea alcoolului brut, ceea ce e bine, deoarece ea nu este utilizată la falsificarea alcoolului. În caz contrar, ne-am alege cu decese şi intoxicaţii”, spune Andrei Gurin.

Linia fierbinte

În cadrul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice a fost lansată o linie fierbinte (022-210-225).

La acest număr, agenţii economici pot adresa întrebări privind verificările în timpul moratoriului, semnala încălcări şi abuzuri din partea Inspectoratului, cetăţenii pot să obţină informaţia necesară şi să comunice despre cazurile de falsificare.