Peştele de la cap se strică sau ”afacerea cu apartamente” a lui Dorin Chirtoacă

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Primarul general de Chişinău nu a prezentat pînă acum un raport public privind veniturile şi patrimoniul său, deşi termenul prevăzut de legislaţie a expirat acum trei săptămîni.

O asemenea atitudine neglijentă din partea lui Dorin Chirtoacă faţă de obligaţiile sale şi faţă de locuitorii municipiului nu serveşte drept motivaţie pentru funcţionarii capitalei de a-şi prezenta rapoartele financiare şi patrimoniale. Mai face oare să ne mirăm de faptul că primarul nu e singur în această situaţie: mulţi dintre colegii şi subalternii lui regulat mint în declaraţiile sale.

Funcţionarii întîrzie

Funcţionarii au avut la dispoziţie trei luni pentru a găsi posibilitatea de a raporta situaţia financiară şi patrimonială – de la 1 ianuarie pînă pe 31 martie 2016. Aceste obligaţii sînt impuse de Legea cu privire la declararea şi controlul asupra veniturilor şi patrimoniului persoanelor cu funcţii publice de răspundere, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor şi unor directori.

Declaraţiile sînt depuse la locul de muncă, apoi persoane cu funcţii speciale le trimit la Comisia Naţională de Integritate (CNI) – acest organ studiază şi analizează conţinutul documentelor, verifică corectitudinea întocmirii lor. Dacă sînt depistate neconcordanţe, este întocmit un proces verbal, care este expediat ulterior organelor de drept.

Pedeapsa poate fi administrativă sau penală. Pentru neîndeplinirea cerinţelor CNI ce ţin de oferirea datelor solicitate, informaţiilor, actelor sau documentelor, mărimea amenzii oscilează între 2 şi 7 mii de lei. Dacă declaraţiile sînt depuse cu încălcarea termenului limită prevăzut de lege, mărimea sancţiunilor constituie de la 1,5 pînă la 3 mii de lei.

În cazul includerii în declaraţie a informaţiilor false, atunci sînt aplicate prevederile Codului penal. Prezentarea datelor eronate implică o amendă de pînă la 12 mii de lei sau închisoare pe termen de 1 an, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a presta o anumită activitate pe termen de 5 ani.

În total, anul acesta CNI a aşteptat circa 90 de mii de declaraţii pe venit. În ultimii trei ani, s-a redus numărul funcţionarilor amendaţi pentru refuzul sau prezentarea cu întîrziere a declaraţiilor. Dacă în anul 2013 au fost întocmite circa 400 de procese verbale, atunci în 2014 – circa 400 de procese verbale. Totuşi, şi în acest an, mulţi funcţionari au depăşit termenele. Datele finale privind depunerea declaraţiilor vor fi făcute publice în zilele apropiate.

Pe parcursul activităţii sale, CNI a transmis Procuraturii Generale circa 300 de dosare pe numele persoanelor cu funcţii de răspundere, legate de completarea incompletă sau incorectă a declaraţiilor. Doar cîţiva dintre aceştia au fost traşi la răspundere, iar în prezent, în instanţe sînt examinate cazuri singulare.

Peştele de la cap se strică

În ultimii ani, CNI a fost supusă, cu regularitate, criticilor pentru faptul că nu-și îndreaptă atenţia asupra politicienilor corupţi şi a funcţionarilor publici de rang înalt. Se pare că aceasta este unul dintre motivele pentru care persoanele cu funcţii de răspundere, deseori, evită să depună rapoartele şi introduc în declaraţiile pe venit doar ceea ce consideră de cuviinţă. Printre persoanele care nu respectă regulile de declarare a veniturilor şi patrimoniului figurează regulat şi reprezentanţii conducerii Primăriei, la a cărei cîrmă se află vicepreşedintele Partidului Liberal Dorin Chirtoacă.

Experţii presupun că liberalii nu se tem de investigaţii reale ale CNI. Potrivit unei anexe secrete la Acordul privind crearea Alianţei pentru Integrare Europeană, funcţia de şef al CNI a revenit Partidului Liberal. Ulterior, liderul PL, Mihai Ghimpu, a recunoscut că, din octombrie 2012, CNI este condus de protejatul său Anatolie Donciu.

Ultimul scandal din jurul primarului general este legat de procurarea de către Chirtoacă a unei noi locuinţe în sectorul Ciocana, pe str. Mircea cel Bătrîn, 13. Însă informaţia privind cumpărarea nu a fost făcută publică de primarul capitalei şi nici nu a apărut în declaraţia de pe site-ul Primăriei. Despre tranzacţia dubioasă şi detaliile acesteia a informat consilierul municipal al Partidului Socialiştilor Alexandr Odinţov, potrivit căruia primarul nu şi-a declarat noul apartament.

Istoria a avut o rezonanţă largă şi a fost discutată activ pe reţelele de socializare. Una dintre pretenţiile de bază înaintate primarului general de către societatea civilă constă nu atît în faptul că el, aflîndu-se într-o funcţie electivă, nu a prezentat la timp declaraţia - pe cine mai poate mira acest fapt? Oamenii au fost indignaţi de ce edilul nu vede în asta o problemă, prezentînd situaţia drept una ordinară, prin „necesitatea de a rezolva unele probleme”.

- Am întîrziat un pic cu prezentarea declaraţiei pe venit şi proprietate, trebuia să rezolv anumite probleme, a spus Chirtoacă în cadrul şedinţei operative la Primărie, desfăşurată săptămîna aceasta. Primarul general a declarat că intenţionează în zilele următoare să plaseze pe site-ul Primăriei declaraţia, deşi cu întîrziere. La momentul publicării prezentului articolul, documentul încă nu apăruse pe site.

Această atitudine a primarului general atît faţă de obligaţiile sale, cît şi faţâ de locuitorii municipiului, nu constituie deloc o motivaţie pentru funcţionarii capitalei de a-şi prezenta rapoartele financiare şi patrimoniale. Mai face oare să ne mirăm de faptul că primarul nu e singur în a uita unele chestiuni. Mulţi dintre colegii şi subalternii lui prezintă regulat date eronate în declaraţiile lor. E puţin probabil ca cineva să conteste în acest caz proverbul „Peştele de la cap se strică”.

„Terenuri în schimbul apartamentelor”

Circumstanţele procurării noii locuinţe de către Dorin Chirtoacă constituie o istorie aparte. Se ştie că după venirea lui la cîrma Primăriei, el, într-o măsură sau alta, a facilitat înregistrarea bunurilor imobiliare pentru rudele şi persoanele din anturajul său. În unele tranzacţii, primarul general a figurat personal.

Chirtoacă explică că a procurat un apartament cu două camere în sectorul Ciocana după ce şi-a vîndut locuinţa cu trei camere de la Telecentru. Totodată, el menţionează că a avut nevoie de tranzacţie pentru a achita un credit. Totodată, potrivit lui Alexandr Odinţov, este vorba despre aplicarea unor scheme ilegale de procurare a imobilului.

Consilierul municipal afirmă că Chirtoacă, a cumpărat, prin intermediari, apartamentul de la fostul coleg de clasă Igor Gamreţchi, care acum este subalternul său, şeful Direcţiei transport public. Odinţov afirmă că deţine înregistrări audio şi alte probe ce confirmă aceste acuzaţii.

Surse din cadrul fracţiunii Partidului Socialiștilor din Consiliul municipal Chişinău susţin că contractul de vînzare-cumpărare a noului apartament al lui Dorin Chirtoacă a fost încheiat pe 20 noiembrie trecut, însă la cadastru tranzacţia a fost înregistrată în februarie 2016. Astfel, consideră consilierii, primarul capitalei a încercat să evie declararea imobilului atît în 2016, cît şi în 2017, însă a fost nevoit să o facă după dezvăluirea acestei informaţii.

Totodată, Primăria Chişinău utilizează regulat schema „teren contra apartament” pentru oamenii săi, potrivit căreia terenurile sînt eliberate în schimbul viitorului imobil. În 2014 s-a declanşat un scandal în jurul obţinerii apartamentelor de către rudele lui Chirtoacă – unchiul primarului, liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu, şi sora lui Valentina (mama lui Dorin Chirtoacă). Fiecare dintre ei a devenit proprietar al apartamentelor cu trei camere cu suprafaţa de cîte 150 de metri pătraţi, amplasate în centrul Chişinăului, pe str. Serghei Lazo, într-un complex locativ.

Potrivit Oficiului Teritorial Cadastral, locuinţa cu suprafaţa de 154,65 m.p. a fost înregistrată pe numele lui Mihai Ghimpu, iar cea cu suprafaţa de 153,85 m.p. – pe numele surorii lui Valentina. În ultimul caz, locuinţa a ajuns pe numele lui Dorin Chirtoacă. Complexul locativ a fost construit de compania „Ago-Dacia”, care a obţinut un teren de la Primărie, pentru care trebuia să se achite prin oferirea apartamentelor blocul construit pe terenul oferit.

Fărădelegile din administraţia capitalei

Numele lui Dorin Chirtoacă a figurat în scandalurile patrimoniale şi în nişte cazuri de repartizare a imobilului în cadrul Primăriei. Totodată, potrivit experţilor, el poartă răspunderea pentru îmbogăţirea neîntemeiată a funcţionarilor locali şi pentru actele de corupţie ce au loc în cadrul administraţiei capitalei.

Anul trecut, CNI a fost nevoită să iniţieze controlul veniturilor şi proprietății lui Dorin Chirtoacă în baza informaţiei că edilul nu-şi declară proprietăţile. Decizii similare au fost emise şi în privinţa patrimoniului șefelor Direcţiei juridice şi celei financiare din cadrul Primăriei, Diana Gurschi şi Veronica Herţa.

În ultimul an, au fost înaintate mai multe pretenţii la adresa actualului secretar al CMC, Valeriu Didenco, care nu şi-ar fi declarat o vilă luxoasă, deţinută în unul dintre sectoarele de elită ale capitalei. Potrivit presei, casa, cu suprafaţa de 600 m.p., este amenajată cu mobilă din lemn în stil baroc, confecţionată în Italia

Într-un alt scandal legat de declararea incorectă a proprietății şi veniturilor este implicat şi vicedirectorul Direcţiei generale arhitectură a capitalei Radu Blaj. Potrivit CNI, funcţionarul nu a declarat veniturile şi salariul soţiei, deţinerea a 25% din acţiunile unei întreprinderii, veniturile din vînzarea automobilului, şase conturi bancare, un teren pentru construcţie în raionul Sîngerei şi o casă în Stăuceni.

În aprilie, o rezonanţă de amploare a avut investigaţia jurnalistică privind necorespunderea cheltuielilor şi veniturilor ale purtătorului de cuvînt al Primăriei Vadim Brînzaniuc. Timp de doi ani de aflare în funcţia de şef al Direcţiei relaţii cu publicul, Vadim Brînzaniuc, în vîrstă de 33 de ani, şi-a construit o casă imensă în sectorul Rîşcani şi a devenit proprietarul unui automobil de lux. Pînă a fi numit în funcţia de la Primărie, el nu avea casă, iar salariul lui constituia doar 2000 de lei.

Purtătorul de cuvînt al Primăriei a recunoscut că terenul pe care a fost înălţată vila îi aparţine. Totodată, el afirmă că toate achiziţiile au fost efectuate din contul mijloacelor obţinute legal – în special din vînzarea terenului din comuna Truşeni. Totodată, funcţionarul a primit de la Primărie 72 de mii de lei sub formă de ajutor material pentru construcţie. În prezent, CNI verifică veridicitatea informaţiei privind veniturile şi proprietatea lui Brînzaniuc.

„Fiecare are dreptul să aibă o casă mai mult sau mai puţin modestă. Casa domnului Brînzaniuc este înregistrată pe numele lui, el nu a dorit să ascundă nimic”, astfel şi-a justificat subalternul Dorin Chirtoacă.