Guvernatorul Cioclea a consultat statul în cazul BEM

Foto: rise.md

Sergiu Cioclea, noul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ales azi prin votul a 61 de deputați, a fost anterior implicat în procesul de pregătire a privatizării Băncii de Economii (BEM), arată documentele obținute de RISE.

În 2008, pentru a putea beneficia de susținere financiară din partea Fondului Monetar Intenaţional (FMI), Guvernul Republicii Moldova a decis să scoată la privatizare BEM. Cota de 56,13% deţinută de stat urma să fie vîndută unui investitor strategic selectat în cadrul unui concurs internaţional.

Cioclea, reprezenant BNP Paribas Corporate

Anunţul privind lansarea concursului de selectare a unui consultant financiar pe marginea privatizării BEM a fost publicat în martie 2008 în cotidianul britanic Financial Times.

Pentru acesta, Guvernul a achitat 11 592 lire sterline (circa 248 mii lei la cursul de atunci – n.r.). Ulterior, statul a mai plătit 8 290 lire sterline (circa 170 mii lei – n.r.) pentru publicarea repetată a anunțului.

La concurs au participat BNP Paribas Corporate & Investment Banking (Franţa), GALT& Traggart (Georgia), HSBC Bank (Marea Britanie) şi un consortiu din trei companii – Agentia Estimator-VM (Moldova), IAAG Consultoria (Spania) şi Agentia MEINL Advisories (Austria).

Învingător a fost declarată compania franceză – BNP Paribas Corporate & Investment Banking. Contractul a fost încheiat pe 30 septembrie 2008, semnatarii fiind Igor Grigoriev, director al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP) la acea vreme, și proaspătul guvernator BNM, Sergiu Cioclea, director financiar pentru Rusia și statele CSI a BNP Paribas.

Pentru serviciile de consultanţă, Guvernul urma să achite un onorariu fix de 170 mii de euro, din care prima rată de 51 mii (30% din total – n.r.) trebuiau achitați la data demarării serviciilor. Totodată, contractul prevedea şi un onorariu de succes pentru vînzarea acţiunilor şi urma să constituie 2,5% din valoarea tranzacției.

Etapele contractului

Contractul semnat de autoritățile Republicii Moldova cu BNP Paribas Corporate & Investment Banking prevedea patru etape de consultanţă.

Prima fază presupunea realizarea, pînă pe 19 decembrie 2008, a unei analize preliminare a activelor şi obligaţiilor BEM în ultimii trei ani, după care urma evaluarea, la preț de piață, a pachetului de acţiuni deţinut de stat la BEM, dar şi elaborarea unui studiu de Due diligence juridic şi financiar (presupune investigarea și analiza ce se realizează înaintea desfășurării unei investiții – n.r.).

În cadrul următoarei etape, BNP Paribas urma să elaboreze şi să prezinte, pînă pe 30 aprilie 2009, documentația necesară organizării concursului internațional de vînzare a cotei statului şi un Memorandum de informații în care să fie descris climatul investițional din Moldova.

A treia etapă prevedea organizarea unei campanii de promovare a concursului de privatizare, iar cea de-a patra și ultima etapă – acordarea asistenței la negocierea contractului şi prezentarea unui raport final generalizat privind rezultatele concursului.

Privatizare eșuată

Prima rată de 51 mii de euro a fost achitată abia pe 29 decembrie 2008, la trei luni de la semnarea contractului.

S-a transferat prima tranşă, dar pînă la urmă contractul nu s-a realizat. Ni se spunea să mai aşteptăm. S-a început campania electorală şi totul a fost blocat. Veneau mesaje de la preşedintele Vladimir Voronin şi ministrul Economiei (Igor Dodon – n.r.) că să nu ne grăbim cu privatizarea. În plus era şi criza financiară globală şi toţi ziceau că nu e momentul potrivit. Dar eu consider că banca trebuia privatizată aşa cum a început – transparent. Obţineam un ban la buget şi intrarea unui jucător internațional important pe piaţa bancară. În plus nu se mai întîmpla furtul din 2013-2014, cu cedarea cotei statului şi cu lichidarea Băncii de Economii.

Doi ani mai tîrziu, FMI a cerut să fie reluată procedura de privatizare a BEM. Respectiv, în august 2011 autoritățile au semnat cu BNP Paribas un acord adiţional la Contractul de consultanţă. Reprezentantul companiei franceze și de această dată a fost Sergiu Cioclea.

Acordul prevedea anumite rectificări ale contractului încheiat în 2008 și reluarea procesului de privatizare a cotei statului la BEM.

Un raport al AAP anunţa că, pentru luna septembrie 2012, era planificată efectuarea, în conformitate cu recomandările BNP Paribas, a unei analize repetate a situației din sectorul bancar internațional, în perspectiva lansării procesului de privatizare a BEM la începutul anului 2013.

Tudor Copaci, director al APP în perioada 2009-2013, în prezent secretar general al Guvernului, spune că nu ţine minte nimic despre prevederile Contractului şi ale Acordului Adiţional şi nici dacă s-a realizat ceva.

A fost semnat un acord adiţional, dar despre o eventuală plată sau realizarea prevederilor acestuia nu cunosc nimic.

Sergiu Cioclea a lucrat la BNP Paribas timp de 15 ani, iar una dintre cele mai importante funcții deținute a fost cea de șef al Diviziei Rusia și CSI în cadrul Departamentului Finanțe Corporative.

BNP Paribas este una dintre cele mai mari bănci din Europa şi deţine active de 2,2 trilioane de euro. În anul 2014, banca a figurat într-un scandal financiar internaţional, fiind anchetată de autorităţile americane pentru tranzacţii cu Sudanul, Iranul şi alte state suspectate că susţin terorismul. Într-un final, Paribas a recunoscut că a încălcat sancțiunile impuse de SUA și a plătit o amendă de 9 miliarde de dolari.