„Apropierea informațională” a lui Nicolae Timofti

Foto: ukrinform.ua

Xenia Florea

Președintele Nicolae Timofti a efectuat o vizită de două zile la București. Peste o lună, mandatul lui prezidențial expiră, așa că aceasta a fost, cel mai probabil, ultima lui vizită peste hotare în calitate de șef al statului.

Astfel, Nicolae Timoti ca și cînd a închis un cerc: România a fost prima țară în care el a plecat în vizită oficială după alegerea în funcția de președinte al Republicii Moldova și ultima țară pe care a vizitat-o înainte de expirarea mandatului său prezidențial.

În cadrul primei sale vizite la București, în mai 2012, unii comentatori politici menționau că întîlnirea președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu omologul său român, Traian Băsescu, nu a semănat cu negocierile dintre conducătorii a două state suverane.

La prima întrevedere cu omologul său moldovean, Băsescu a declarat atunci deschis că națiunea moldovenească nu există: „Noi am discutat și am căzut de acord că România și Republica Moldova sînt două state independente și suverane, dar în care locuiesc preponderent români. Sîntem uniți prin limbă, tradiții, bucurii și necazuri, prin care au trecut românii de-a lungul ultimelor veacuri”. Astfel, a spus Băsescu, „a fost pus punctul pe i în confuzia privind minoritatea moldovenească”.

Nicolae Timofti nu l-a contrazis, mulțumindu-i președintelui român pentru susținere. Totuși, atunci a tăcut nu doar președintele moldovean, dar și premierul, și Ministerul Afacerilor Externe.

În cadrul recentei vizite la București, această inegalitate din relațiile bilaterale a devenit și mai evidentă.

La conferința de presă, Nicolae Timofti glumea stîngaci, povestindu-l omologului său român despre un anumit secret și despre dialogul privind limba română, purtat cu președintele Uzbekistanului, Karimov, în cadrul Summitului șefilor de stat din CSI.

La răndul său, Klaus Iohannis zîmbea amabil, amintindu-l oaspetelui moldovean despre lista cerințelor pe care Chișinăul urmează să le îndeplinească pentru a beneficia de ajutorul României: administrarea bancară eficientă, independența justiției, semnarea unui noi Memorandum cu FMI etc. Iar în timpul în care Moldova va „realiza progrese”, Bucureștiul va crea un fond umanitar special pentru ajutorul cetățenilor moldoveni.

În principiu, România, ca țară donatoare, are dreptate: Republica Moldova a cerut ajutor financiar de la vecini, Bucureștiul a acceptat să aloce un credit de 150 de milioane de euro și a înaintat un șir de condiții pentru obținerea banilor, iar acum e la discreția Chișinăului să le îndeplinească sau nu. Condițiile Bucureștiului nu se deosebesc prea mult de lista cu recomandări „dure” din rezoluția Consiliului UE, aprobată la începutul acestei săptămîni.

Problema e în anturaj. De la începutul acestui an, România a intrat deschis în rolul „fratelui mai mare” și a intermediarului în dialogul Moldovei cu partenerii occidentali. Sau chiar de „supraveghetor” din partea Occidentului. Precum a declarat recent ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă, „trebuie să cerem mai mult de la Republica Moldova, pentru propriul ei beneficiu”.

Analiștii politici și experții de stînga explică impulsionarea activității Bucureștiului în direcția moldovenească prin faptul că România a primit undă verde de la Washington pentru implementarea proiectului „Unirea 2018”. Adică pentru unirea Moldovei cu România în anul în care vor fi marcați 100 de ani de la „Marea Unire”. Comentatorii de dreapta spun, la rîndul lor, că colegii lor fac panică intenționat și demonizează imaginea României în scopuri politice.

Însă acțiunile Bucureștiului au devenit mai insistente după turneul european (13-22 ianuarie) al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Victoria Nuland, care, precum se vorbește, a avut o întrevedere cu Vladimir Plahotniuc, după care administrația americană și Bucureștiul au susținut complet majoritatea parlamentară și guvernul, create în Moldova sub egida PDM.

Nu se știe exact dacă Bucureștiul a primit sau nu undă verde de la Washington, însă, după vizita Victoriei Nuland, procesul de formare a „spațiului românesc comun” a fost impulsionat.

Partidul Național Liberal din România (partidul președintelui Klaus Iohannis) a publicat și le-a propus spre semnare tuturor forțelor politice din țară un document strategic „Republica Moldova – prioritate a politicii României”, care, în esență, este un plan de absorbție a RM, cu păstrarea independenței formale a acesteia.

Pentru executarea acestui plan (crearea unui spațiu unic cultural, educațional, economic și infrastructural) partea română și-a anunțat intenția de a achiziționa rețelele de distribuție a energiei electrice din Moldova).

Fostul consilier pentru securitate națională al ex-președintelui României Traian Băsescu, Iulian Chifu, a scris recent pe blogul său că, obținînd susținerea miniștrilor apărării RM Viorel Cibotaru și Anatol Șalaru, „în domeniul securității și apărării la Summitul NATO de la Wales, România a băgat Moldova în programul NATO pentru susținerea și dezvoltarea capacităților militare și de apărare împreună cu Georgia și Iordania”. Iar degrabă, pe Aeroportul Internațional Mărculești ar putea fi creată o bază militară cu spital american, capacități de producție și reparație a armamentului etc.

În cadrul recentei întrevederi dintre președinții Timofti și Iohannis, a răsunat un nou termen în relațiile bilaterale – „apropierea informațională”. Ce înseamnă aceasta, președinții nu au explicat. Însă jurnaliștii prezenți la întrevedere au presupus că ar putea fi vorba despre o posibilă cooperare a „serviciilor secrete a celor două țări, în condițiile situației geopolitice complicate”.

Nicolae Timofti și Klaus Iohannis au examinat și componenta investițională a relațiilor bilaterale.

„Cînd vorbim despre investiții, cred că este important ca în Republica Moldova să fie investit capitalul unui partener serios și sigur, cu intenții bune, așa cum este România”, a declarat în cadrul conferinței de presă Nicolae Timofti.

La rîndul său, Klaus Iohannis a spus că România și Moldova trebuie să implementeze „cît mai multe proiecte economice comune, așa ca gazoductul Iași-Ungheni”, deoarece România dorește să „asigure Moldova cu resurse de energie alternative”.

Programul investițional cu cea mai mare perspectivă în Moldova în viitorul apropiat este extinderea gazoductului Iași-Ungheni pînă la Chișinău. Acesta va fi un proiect cu un buget și cu un volum de lucrări cu mult mai mare decît Iași-Ungheni: construcția noului gazoduct este estimată la 70 de milioane de euro. Iar partea română deja și-a manifestat interesul practic în realizarea lui.

Gazoductul Iași-Ungheni a costat 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane au constituit grantul Uniunii Europene. O parte dintre mijloacele alocate pentru construcția lui a fost investită de România din grantul de 100 de milioane de euro, promis anterior.

Gazoductul Iași-Chișinău și stația de măsurare a gazelor au fost construite de consorțiul companiilor din România JV Habau Pipeline Systems SRL (cofondator „Habau Hoch-und Tiefbaugesellschaft” m.b.H, Austria), Inspet și „IPM-Partners România” SRL. Astfel, partea română nu doar și-a recuperat mijloacele alocate Moldovei, dar și și-a asigurat angajații companiilor sale cu volum de lucru și a obținut grantul alocat Moldovei de UE.

Nu este exclus că aceeași schemă va fi implementată și la construcția gazoductului Ungheni-Chișinău. Însă deja cu utilizarea nu a grantului, ci a creditului. Cînd Bucureștiul și-a anunțat disponibilitatea de a loca Republicii Moldova un credit de 150 de milioane de euro pentru cinci ani, cu 1,5% anual, s-a menționat că o parte din aceste mijloace va fi utilizată pentru susținerea bugetară a RM în condițiile sistării finanțării externe, iar o altă parte – pentru implementarea unui șir de proiecte de infrastructură.

Însă pînă Moldova va obține acces la aceste mijloace, ea trebuie să îndeplinească șapte condiții ale Bucureștiului. În cadrul vizitei sale, președintele Nicolae Timofti a ținut să-i asigure pe colegii săi români că RM va îndeplini neapărat condițiile României pentru a obține prima tranșă a creditului de 150 de milioane de euro. Deja la prima ședință a sesiunii de primăvară-vară, a spus el, Parlamentul va examina problema vulnerabilități sistemului financiar bancar.

„Sprijinul pe care dorim să-l oferim Republicii Moldova, mai ales ce ține de finanțe, va fi acordat doar în cazul înregistrării unor realizări evidente”, l-a încurajat Klaus Iohannis pe oaspetele moldovean, menționînd că a aflat „cu bucurie” că unele condiții ale României deja se îndeplinesc.

În general, singurul rezultat practic după vizita la București a lui Nicolae Timofti în calitate de președinte a fost înmînarea distincțiilor. Și cu aceasta, Nicolae Timofti a încheiat ciclul: în cadrul primei sale vizite în România, președintele Traian Băsescu i-a adus în dar omologului său moldovean o biserică din lemn și un milion de titluri de cărți în limba română.

Și iată în cadrul ultimei vizite, darurile au fost împărțite deja de Nicolae Timofti. Președintele moldovean i-a înmînat distincțiile de stat conferite anterior președintelui României, Klaus Iohannis („Ordinul Republicii”), secretarului de stat al Ministerului de Externe al României, Raed Arafat („Ordinul de Onoare”), și actorului Florin Piersic (titlul onorific de „Artist al Poporului”).