Doi Octaviani sau echipa de șoc a Guvernului Filip

Foto: noi.md

Xenia Florea

Prezentînd acum o săptămînă, în Parlamentul aflat sub asediu, candidaturile noilor miniștri, premierul Pavel Filip i-a numit „guvernul ultimei șanse”.

„Ultima șansă” o va prezenta, desigur, nu Corina Fusu (ministrul Educației), Victor Zubcu (ministrul Tineretului și Sportului) sau, de exemplu, Anatol Șalaru (ministrul Apărării) – adică conducătorii ministerelor-consumatoare”, ci blocul financiar-economic al Guvernului, în persoana celor doi Octaviani: Octavian Armașu (ministrul Finanțelor) și Octavian Calmîc (ministrul Economiei).

Ambii miniștri s-au inclus activ în campania de promovare a imaginii guvernului de criză condus de Pavel Filip.

Octavian Armașu a promis să pregătească, săptămîna aceasta, proiectul bugetului pentru 2016 și să-l supună dezbaterilor cu societatea civilă. De asemenea, el planifică revizuirea întregului sistem al controlului fiscal pentru eliminarea abuzurilor și corupției din partea controlorilor.

Cu cîteva zile înainte de începerea activității noului guvern, Ministerul Economiei susținea reducerea pînă la 1% a taxei vamale pentru importul de materie primă, planifica să creeze un consiliu de promovare a proiectelor investiționale de importanță națională.

Octavian Calmîc a anunțat despre unele premise pentru „reducerea tarifelor la gaz”. Și promite semnarea în condiții avantajoase pentru țară a noilor contracte de livrare a energiei electrice din 1 aprilie 2016, să poarte consultări cu societatea civilă privind construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, și timp de 100 de zile să semneze un nou memorandum cu FMI, pentru a debloca finanțarea externă.

Octavian Armașu – ministrul Finanțelor

Încă nu demult, membrul Consiliului Uniunii Producătorilor de Zahăr, directorul financiar și membrul Consiliului de administrație al companiei „Sudzucker Moldova” Octavian Armașu, împreună cu colegii săi de ramură, lupta cu Ministerul Finanțelor împotriva majorării cotei TVA la zahăr de la 8% pînă la 20%. Asupra cotei standard de 20% la producția agricolă și zahăr insista categoric FMI. Acest fapt era unul dintre punctele Acordului Guvernului cu Fondul Monetar Internațional, pe care Guvernul l-a încălcat în repetate rînduri (inclusiv în ce privește TVA pentru agricultori), fapt ce în final a condus la înghețarea finanțării externe.

Acum, aceptînd să conducă Ministerul Finanțelor în guvernul „de criză” al lui Pavel Filip, Octavian Armașu a ajuns de partea cealaltă a baricadei. Prima probă pentru noul ministru, a fermității și credinței principiilor sale, va fi finalizarea și aprobarea politicii fiscale și a proiectului bugetului pentru 2016, pe care urmează să-l citească și să-l aprobe emisarii Fondului Monetar.

„Îl cunosc pe Octavian Armașu ca un specialist profesionist și om integru. Sper, că și în cea mai dificilă situație el va insista pe cota TVA de 8% la producția agricolă la negocierile cu FMI”, a declarat pentru NOI.md Alexandru Slusari.

Totuși, reprezentanții sectorului agrar își pun speranțe nu doar în principialitatea noului ministru de finanțe („cred că nu-l vor lăsa să lucreze normal”), cît pe schimbarea poziției FMI în această problemă. Cu atît mai mult cu cît România le-a șters nasul celor de la FMI prin reducerea cotei TVA: vara trecută, în scopul stimulării producătorilor interni, Bucureștiul a dispus reducerea TVA pentru produsele alimentare de la 24% pînă la 9%. În final, încasările la buget, în pofida prognozelor pesimiste, au crescut.

Octavian Armașu este cel de-al 11-lea ministru al Finanțelor al Republicii Moldova. Și o persoană din afară, nu din sistemul Ministerului. Acest fapt constituie un mare dezavantaj, în opinia expertului economic Mihail Poisic.

„Dacă el ar fi venit la Ministerul Economiei, atunci numirea lui ar fi fost mai clară și mai logică – omul a „mirosit” afacerile, e reprezentantul mediului de afaceri, îi sînt aproape problemele și doleanțele comunității de afaceri. Însă Ministerul Finanțelor este o structură publică atît de specifică, precum Ministerul Sănătății, de exemplu. Aici sînt necesare cunoștințe speciale, ce pot fi obținute și extinse doar aflîndu-te în sistem. Persoanele din afara, apriori, nu pot activa aici. Apropo, la fel ca și la conducerea Băncii Naționale. Un exemplu elocvent în acest sens este Drăguțanu: un șir de pași și decizii supte din deget după manualul lui Samuelson”, a opinat expertul economic.

Desigur, finanțele sînt o temă cunoscută pentru Octavian Armașu. Însă să ocupi funcția de director financiar al unei întreprinderi și să gestionezi finanțele întregii țări – sînt lucruri total diferite, afirmă Mihail Poisic.

În Moldova se consideră că bugetul este doar o anumită sumă de bani, pe care inițial urmează a fi acumulată, apoi cheltuită. Însă, în realitate, orice buget este expresia politicii economice a statului. Adică un set de măsuri întreprinse de guvern.

Precum a spus cîndva unul dintre analiștii economici, dacă aceste acțiuni sînt reale, și bugetul va fi unul real. Ținînd cont de acumulările la buget în ultimii ani și din creșterea economiei subterane, „setul de acțiuni concrete, adoptate întreprinse de guvern” în RM este departe de realitate. Însă chiar dacă noul ministru al finanțelor are unele idei sau viziuni noi asupra unor măsuri economice, e puțin probabil că Octavian Armașu va reuși să le realizeze.

În perspectiva apropiată – deoarece toate termenele de examinare și adoptare a politicii fiscale și a bugetului 2016 deja au expirat. Ambele documente au fost pregătite încă în toamna anului trecut și nimeni nu intenționează acum să le modifice cardinal.

Octavian Armașu deja a anunțat că politica fiscală pentru anul 2016 nu se va deosebi de cea promovată în 2015. „Nu este prevăzuta majorarea substanțială a taxelor și impozitelor, cu excepția accizelor. Însă ele se majorează în fiecare an”, a spus ministrul Finanțelor.

Pe termen mediu, ministrul Finanțelor nu poate implementa idei inovatoare, deoarece principala sarcină a Guvernului Filip este restabilirea încrederii partenerilor externi și deblocarea finanțării externe. Iar aceasta înseamnă că dictatul bugetar-fiscal al donatorilor va continua. Premierul Pavel Filip a declarat în fața deputaților că la baza programului de activitate al cabinetului său au fost puse recomandările făcute de partenerii de dezvoltare încă în primăvara anului trecut.

Așa că, pentru a debloca finanțarea externă și a restabili echilibrul bugetar, Guvernul va trebui să îndeplinească un șir de condiții dure ale FMI și ale altor parteneri de dezvoltare. Fapt ce la etapa actuala ar putea alimenta și mai mult mișcarea de protest.

Octavian Calmîc – ministrul Economiei

Spre deosebire de Octavian Armașu, noul ministru al Economiei, Octavian Calmîc, este reprezentantul „sistemului”. El activează la Ministerul Economiei din 1996 – imediat după absolvirea Academiei de Studii Economice, parcurgînd calea de la funcția de specialist principal al Direcţiei relații economice bilaterale și cooperare cu organizațiile internaționale – pînă la cea de ministru.

Octavian Calmîc este principalul negociator al Ministerului Economiei. În perioada 1998-2001, el a fost reprezentantul de bază al grupului de negociatori pentru aderarea Republicii Moldova la OMC. În anii 2003-2004, a fost negociator pentru semnarea Acordului de liber schimb cu țările Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. În 2005-2006 – consultant principal în cadrul negocierilor cu UE pentru obținerea preferințelor autonome comerciale. Iar în noiembrie 2013, la Vilnius, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova, a parafat partea Acordului de asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană, ce ținea de aderarea țării noastre la Zona de Liber Schimb cu UE.

„El a crescut la Ministerul Economiei. Inițial, se ocupa de sectorul relațiilor economice externe și în acest sens e un mare profesionist. Ținînd cont de faptul că sarcina nr.1 a noului guvern este implementarea Acordului de asociere cu UE, din care trei pătrimi reprezintă economia și comerțul, Octavian Calmîc, în calitate de ministru al economiei, se află în situație avantajoasă. El nu va trișa, îndeplinindu-și funcțiile noi, ci va promova în mod profesionist tot ce a făcut pînă în prezent”, consideră expertul economic Elena Gorelova, ex-viceministru al Economiei.

Potrivit ei, pentru Octavian Calmîc noua numire constituie o creștere profesională și de carieră, iar pentru majoritatea de guvernămînt „el este comod în această funcție. Totodată, el este privit bine de europeni și americani și nu se abate de la ideologia actualului guvern”.

Octavian Calmîc este „unul dintre apologeții ZLS cu Uniunea Europeană, însă la noi nu spune nimic despre faptul că, din momentul intrării în vigoare a părții economice a Acordului de asociere cu UE din 1 septembrie 2014, exportul în UE la noi este în minus, deși, după idee, urma să fie înregistrată o creștere”, spune doctorul în economie Mihail Poisic.

„În primele patru luni de acțiune a Acordului de asociere, în 2014, acest indicator a constituit minus 0,4%. Timp de 11 luni ale anului 2015, cînd am avut o roadă foarte bogată – minus 2,3%. Iată la noi se vorbește permanent despre creșterea exportului de mere, însă în 2015, noi am exportat în UE doar 1,5% din volumul total al exportului lor. Totodată, potrivit statisticilor, importul merelor din UE în aceeași perioadă, este de 2,5 ori mai mare decît exportul nostru”.

„Noi trebuie nu doar să purtăm negocieri, iar Calmîc este tocmai un specialist în acest domeniu, dar și să ridicăm economia. Însă, deocamdată, eu nu văd perspective reale”, a concluzionat expertul economic.