MAE fără „IE”

Foto: noi.md

Xenia Florea

Democraţii intenţionează să-şi realizeze o idee mai veche – să împartă MAEIE în Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Integrării Europene. Candidatul desemnat la funcţia de premier, Pavel Filip, deja a început să pregătească opinia publică.

Marţi, în cadrul întrevederii cu reprezentanţii mediului academic şi cultural, el a declarat că în Moldova trebuie să apară un minister separat al integrării europene, care s-ar ocupa nemijlocit de implementarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană şi ar gestiona toate direcţiile acestuia.

Ministerul „fantomă”

Ideea creării unui departament separat de integrare europeană bîntuie în minţile politicienilor şi funcţionarilor moldoveni timp de peste zece ani. Iar democraţii nici pe departe nu sînt primii care au venit cu această idee.

Cînd în aprilie 2015 se forma Guvernul Vasile Tarlev 2, iar candidatul desemnat la funcţia de premier lucra asiduu pentru a îndeplini sarcina preşedintelui de a realiza o reformă serioasă a aparatului de stat, opoziţia de atunci, în persoana fracţiunii Alianţei „Moldova noastră”, şi-a înaintat propriul pachet de propuneri.

Opoziţia insista asupra faptului ca guvernul să fie format din cel mult 10-11 ministere. Ministerul Industriei urma să fie comasat cu Ministerul Transportului și Gospodăriei Drumurilor, Ministerul Agriculturii – cu Ministerul Mediului şi „Moldsilva”, Camera de Înregistrare cu cea de Licenţiere. Iar Ministerul Integrării Europene Trebuie să existe ca structură aparte, deoarece integrarea europeană este nu doar diplomaţie, dar şi implementarea unui plan de acţiuni în ţară.

Însă comuniştii, care se aflau pe atunci la putere, s-au limitat la faptul că la denumirea „ministerul afacerilor externe” au adăugat „şi integrării europene”, pentru a sublinia importanţa aspiraţiilor lor de integrare europeană.

În 2010, şi reprezentanţii ONG-urilor prooccidentale propuneau scoaterea integrării europene din MAEIE.

Precum declara atunci preşedintele Asociaţiei de Politică Externă, Victor Chirilă, (apropo, el a fost candidat la funcţia de ministru al afacerilor externe şi integrării europene în guvernul lui Ion Sturza, care nu a fost aprobat), „există un dezechilibru între acţiunile interne şi externe, cînd vine vorba de integrarea europeană”.

„Guvernul urmează să creeze o instituţie ce s-ar ocupa de promovarea reformelor interne, odată ce există ministere cărora această reformă nu le este pe măsură. Este nevoie de un departament sau un minister care ar acţiona ca un buldozer ce promovează reformele. În caz contrar, noi riscăm să nu adeverim prognozele ce ţin de liberalizarea regimului de vize”.

În aprilie 2013, cînd coaliţia de guvernămînt a intrat în faza unui război politic deschis, PLDM le-a înaintat aliaţilor un ultimatum şi a denunţat acordul de creare a „Alianţei pentru Integrare Europeană -2”, iar după demisia Guvernului Filat şi în rezultatul presiunilor partenerilor externi a fost nevoit să se aşeze la masa de negocieri, ideea separării MAEIE a revenit din nou.

„Această idee decurge organic din postulatul potrivit căruia la această etapă totul ce ţine integrarea europeană se referă, în proporţie de 80%, la politica internă, dar nu la cea externă”, a declarat preşedintele de atunci al Parlamentului şi liderul PDM, Marian Lupu.

Propunerea democraţilor de a „intensifica activitatea de coordonare a politicilor interne, de a asigura coordonările intersectoriale în ceea ce priveşte procesul de integrare europeană” era discutată atunci în cadrul a şapte runde de negocieri, însă cei de la PLDM şi PL nu au rămas încîntaţi de idee. Liberal-democraţii, ce conduceau MAIE din 2009, nu doreau să-şi împarte laurii şi să piardă statutul de lider politic al procesului de integrare europeană.

Problema separării Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost examinată şi după alegerile parlamentare din 2014. Şi din nou, la insistenţa democraţilor. Ei spuneau că diplomaţii şi-au îndeplinit misiunea – Acordul de asociere cu UE a fost semnat – e timpul ca acesta să fie implementat pe plan intern, iar acest lucru deja nu ţine de competenţa Ministerului Afacerilor Externe.

Dar să cedeze integrarea europeană altui minister tot nu are sens: ministerele, regulă, se ocupă de direcţiile lor de bază, iar integrarea europeană în acest caz va fi pe planul doi. Este necesară o structură publică separată.

După demisia Guvernului Valeriu Streleţ, cînd au început negocierile privind formarea noului cabinet de miniştri, Partidul Democrat a elaborat şi le-a expediat partenerilor săi aşa-zisa listă de priorităţi ale guvernării.

Prin acest document se propunea din nou „crearea în cadrul guvernului a ministerului integrării europene (cu funcţia de viceministru), care va coordona la nivel naţional toate eforturile de implementare a Acordului de asociere şi de liber schimb cu UE, raportînd lunar despre progresele înregistrate”.

Actuala declaraţie a lui Pavel Filip a arătat că PDM nu a renunţat la planurile sale de restructurare. Şi, dacă pînă în prezent, în efortul de a separa integrarea europeană, democraţii erau împiedicaţi de aliaţi, mai ales de liberali-democraţi, acum, după demoralizarea şi sciziunea PLDM, ei nu mai au niciun obstacol.

Precum a declarat unul dintre deputaţii majorităţii parlamentare, democraţii, într-adevăr, au planificat să schimbe radical structura guvernului, însă, deoarece nu au timp, în Parlament Pavel Filip va veni cu actuala listă de ministere, iar ulterior, cu timpul, structura guvernului va fi modificată.

De ce au nevoie democraţii de MIE

Un şir de experţi consideră că actuala insistenţă a democraţilor privind crearea ministerului integrării europene (MIE) urmăreşte două scopuri. În primul rînd, este o tentativă de reabilitare în faţa donatorilor, aruncîndu-le praf în ochi: în Moldova activează un minister întreg al integrării europene!

Creditorii externi îşi exprimă demult nemulţumirea față de mersul reformelor din Republica Moldova şi de valorificarea mijloacelor alocate. În martie, anul trecut, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful delegaţiei Uniunii Europene în RM, Pirkka Tapiola, prezentînd rezultatele raportului Comisiei Europene pentru anul 2014 „Moldova în cadrul Politicii europene de vecinătate”, a declarat că, în premieră, realizările ţării în procesul integrării europene au fost evaluate critic. De aceea, pentru a se reabilita în ochii donatorilor, autorităţile au nevoie de o schimbare de imagine.

A doua cauză – tentativa de a pune sub controlul central de partid fluxul mijloacelor alocate de partenerii externi pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Viitorul MIE ar putea fi un fel de minister al fondurilor europene din România.

Opiniile experţilor s-au împărţit în ceea ce priveşte necesitatea creării în Moldova a unui minister separat al integrării europene.

„Cine va lucra acolo? Ce universităţi de la noi pregătesc specialişti în integrarea europeană? În MAEIE, de această problemă se ocupă cîţiva oameni. Dar aceştia sînt diplomaţi, care nu vor trece nici în ruptul capului într-o nouă instituţie, deoarece vor rămîne fără paşapoarte diplomatice şi perspective de a activa ulterior în cadrul ambasadelor. Dar şi diplomaţii, ținînd cont de declaraţiile reprezentanţilor PDM, deja şi-au îndeplinit misiunea în ceea ce priveşte integrarea europeană. Este nevoie de specialişti în coordonare internă, pe care noi nu-i avem”, a declarat pentru NOI.md fostul viceministru al afacerilor externe şi integrării europene Valeriu Ostalep.

Al doilea aspect este cel financiar. „În condiţiile în care noi ne confruntăm cu lipsa totală a bugetului pentru 2016 şi cu probleme serioase la acumulările bugetare, autorităţile intenţionează să creeze un nou minister. Iar aceasta înseamnă o clădire separată cu cheltuieli de întreţinere, funcţionari – cel puţin 30 de persoane, care vor trebui asigurați cu pachete sociale. Adică, este o povară suplimentară de milioane de lei asupra bugetului”.

Însă aceste cheltuieli ar mai fi fost justificate în cazul în care crearea MIE ar avea un sens practic, susţine Valeriu Ostalep. Însă fostul viceministru nu vede sens: „În 2004, adică cu 12 ani în urmă, Ministerul Afacerilor Externe a fost redenumit în „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”. Şi de atunci nimic nu s-a schimbat: aceeaşi oameni, în aceeaşi componenţă nu fac nimic. Semnarea acordului-tip de asociere, pe care ni l-au impus – iată şi toată integrarea noastră europeană. Iar ce şi cum trebuie să facem mai departe – noi nu avem închipuire. La fel ca şi voinţă politică. În schimb, a fost planificată crearea unui minister separat pentru coordonarea a ceva acolo…”.

Preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron, dimpotrivă, consideră că crearea MIE este necesară, și chiar demult.

„O asemenea structură trebuia să activeze demult în Moldova. Probabil, imediat după semnarea planului de acţiuni comune Republica Moldova – Uniunea Europeană în 2005. Dacă acest lucru s-ar fi produs, cred că acordul de asociere cu UE ar fi fost semnat în cu totul alte condiţii, mai avantajoase pentru Republica Moldova”, a declarat Dron pentru NOI.md.

Desigur, crearea unui minister nou va costa scump bugetul. Însă acesta poate fi nu un minister, dar o structură specializată. Spre exemplu, o agenţie pentru integrare europeană sub egida guvernului sau parlamentului. Sau un vicepremier pentru integrare europeană „fără portofoliu” cu un aparat restrîns. După exemplul vicepremierului pentru reintegrare.

Cît priveşte lipsa în ţară a specialiştilor în integrare europeană şi standarde europene, atunci această problemă există, într-adevăr, însă, „dacă pornim de la această logică, atunci în Moldova în general nu ar trebui să existe niciun minister”.