Cotele obligatorii de refugiați - principalul subiect pe agenda Consiliului European

Foto: ucoz.ru

Șefii de stat și de guvern din statele Uniunii Europene nu sunt dispuși să accepte propunerea Comisiei Europene de creare a unor cote obligatorii de repartizare a refugiaților între țările membre, astfel că nu se întrunesc condițiile aprobării unei asemenea inițiative la Consiliul European care începe joi, la Bruxelles, relatează agenția EFE. 'Încă din luna aprilie a fost clar că nu va exista niciodată sprijin pentru cotele obligatorii', lucru confirmat în urma discuțiilor avute la nivel de ambasadori și la reuniunea miniștrilor de interne, menționează surse de la Bruxelles consultate de agenția spaniolă de presă.

Conform datelor Uniunii Europene, de la începutul anului au pătruns în Europa circa 100.000 de imigranți clandestini proveniți din Africa și Orientul Mijlociu, numai în Italia sosind aproape 60.000 de astfel de refugiați după ce au traversat Marea Mediterană pornind din Libia, unde războiul civil a lăsat frontierele nesupravegheate.

Drept urmare, Comisia Europeană a propus în luna aprilie un plan ce prevede redistribuirea acestor imigranți ilegali prin cote obligatorii între statele membre ale UE. Într-o primă etapă ar urma să fie repartizați 60.000 de refugiați veniți din Siria și Eritreea, dintre care României i-ar reveni 2.362, potrivit unui algoritm ce are în vedere PIB-ul fiecărei țări, populația ei, rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți.

Sprijinită de țările cele mai afectate, precum Italia, Grecia, Germania, Austria sau Suedia, inițiativa cotelor obligatorii de refugiați este dezaprobată de altele, printre care se numără Marea Britanie, Franța și aproape toate statele est-europene. Printre cele care se opun există unele ce resping mai degrabă algoritmul de calcul propus, ele dorind o altă schemă care să le avantajeze mai mult, aceeași solicitare venind și din partea altora din rândul celor care agreează propunerea Comisiei.

În timp ce susținătorii inițiativei cotelor obligatorii, cum este cazul președintelui CE, Jean Claude-Juncker, invocă argumentul 'solidarității' europene și faptul că Europa ar avea nevoie de imigranți din cauza îmbătrânirii continue a populației active, cei care se opun proiectului avertizează că acesta nu va face decât să încurajeze imigrația ilegală, sporind totodată și ostilitatea opiniei publice față de imigranți.

Dintre cele 28 de state membre, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca ar putea fi scutite de obligația de a primi refugiați, întrucât în cazul lor aplicarea deciziilor UE ce țin de domeniul Justiție și Afaceri Interne este opțională. Totuși, ele ar putea eventual să participe la un mecanism voluntar de găzduire a imigranților ilegali, mecanism tot mai des evocat odată cu creștere numărului guvernelor ce s-au pronunțat împotriva inițiativei executivului comunitar.

Și statele grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia) și-au manifestat disponibilitatea de a lua în calcul acceptarea unui astfel de mecanism voluntar, ele precizând însă, atât la summitul lor de săptămâna trecută cât și la reuniunea la nivel de prim-miniștri, desfășurată miercuri, că se opun categoric sistemului de cote obligatorii propus de Comisie.

Potrivit concluziilor preliminare la care s-a ajuns în urma consultărilor de dinaintea summitului, agenția EFE notează că vor fi avute în vedere trei aspecte. În primul rând, invocându-se 'solidaritatea și responsabilitatea' statelor, se va face un apel către acestea pentru a accepta redistribuirea solicitanților de azil. Va fi evocată apoi chestiunea repatrierii imigranților ilegali ce nu pot obține azil politic, idee adusă în discuție recent de Comisie în încercarea de a convinge statele ce au manifestat rezerve față de cotele obligatorii. Ultimul element indică necesitatea cooperării cu țările de origine și de tranzit ale refugiaților.

Proiectul de concluzii la care face referire agenția EFE menționează și susținerea creării de centre de identificare rapidă, înregistrare și amprentare a refugiaților în țările aflate în prima linie a sosirii acestora, precum și acordarea de asistență financiară respectivelor state.