Expert-Grup: Investițiile în agricultura din Moldova sînt ineficiente

Foto: prostoinvestitii.com

Investițiile masive în agricultura din Republica Moldova efectuate în ultimii 10 ani nu au fost eficiente, nu au contribuit la dezvoltarea durabilă a sectorului și reducerea sărăciei în țară, în principal din cauza alocării ineficiente a resurselor. Această concluzie este conținută în studiul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” „Analiza cheltuielilor bugetare în agricultură”, informează NOI.md.

În studiu se menționează că agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova. Aproximativ 30,5% dintre angajații țării lucrează în agricultură, în timp ce contribuția la PIB a sectorului a fost de circa 13% în 2014. Totuși datele demonstrează că investițiile masive destinate agriculturii în ultimul deceniu nu au contribuit la creșterea sustenabilă a sectorului și nu au constituit factorul decisiv în diminuarea sărăciei, iar volumul producției animaliere și plantelor practic nu a crescut în termeni reali. O cauză a acestei stagnări este, conform analizei Expert-Grup, alocarea ineficientă a surselor financiare.

Deși finanțarea acestui sector a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită fondurilor alocate de donatorii externi, Republica Moldova alocă mai puține fonduri pentru agricultură decît majoritatea țărilor din regiunea Europei de Est, dacă s-ar lua în calcul raportul dintre volumul bugetului agricol în PIB și ponderea agriculturii în PIB. La acest indicator Republica Moldova rămîne în urmă față de majoritatea țărilor din Europa de Est, devansînd doar Ucraina și România. Totuși, tempoul de creștere în țara noastră este mai mare decît în unele țări (România, Bulgaria), unde cheltuielile în agricultură sînt cu mult mai mari decît în țara noastră.

Potrivit Expert-Grup, un rol decisiv în combaterea sărăciei în ultimii ani l-a avut anume sectorul non-agricol, care a crescut în ultimul deceniu cu 80%, față de un progres mult mai modest al agriculturii. Importanța sectorului non-agricol se observă din modelarea scenariilor pentru diminuarea sărăciei de la 12,7% în 2013 la 5% în 2020, în funcție de ratele de creștere a sectorului non-agricol.

Este extrem de important ca mărirea volumului de finanțare a agriculturii să fie însoțită de o eficiență mai mare în utilizarea fondurilor. Odată ce va fi implementată o structură de cheltuieli optimă și o valorificare mai înaltă, agricultura va înregistra rate mai mari de creștere. Ca exemplu poate servi creșterea cheltuielilor curente pentru irigare și serviciul antigrindină, care sînt extrem de importante pentru minimizarea impactului condițiilor climaterice nefaste asupra agriculturii.

În ultimii ani, cadrul instituțional responsabil de agricultură a înregistrat progrese destul de semnificative, prin înființarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), care a preluat marea majoritate a activității operaționale de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), precum și crearea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Aceste evoluții instituționale au optimizat reglementarea în sector și permite Ministerului să se concentreze asupra activității strategice, și anume asupra elaborării, implementării și evaluării de politici.

Studiul mai consemnează și evoluțiile la capitolul transparență bugetară în agricultură. Deși există progrese, în mare parte legate de lansarea bazei de date BOOST în 2010 și de publicarea începînd cu 2014 a rapoartelor trimestriale și anuale de executare a bugetului MAIA, nivelul de transparență bugetară și de raportare în instituțiile responsabile de domeniul agricol este destul de scăzut. Nivelul jos de transparență bugetară nu permite analiza impactului cheltuielilor bugetare asupra creșterii economice din sectorul agricol.