Ce urmează după ultimatumul lui Chiril Gaburici

Foto: noi.md

Vladislav Ciobanu

Premierul Chiril Gaburici a făcut o declaraţie total surprinzătoare, în care cere demiterea din funcţie a conducerii Procuraturii Generale, Băncii Naţionale (BNM) şi a Comisiei Naţionale pentru Piaţa Financiară (CNPF). El a ameninţat cp în caz contrar îşi va da demisia. Mai mult, el a prezis că ţara va falimenta, dacă nu vor fi întreprinse măsuri urgente pentru instaurarea ordinii în ea. Acest lucru ar părea plauzibil, dacă nu ar fi fost un şir de neconcordanţe în declaraţiile şi acţiunile premierului, precum şi ale clasei politice din ţară.

Ultimatumul va duce la demisie

Pînă pe 6 iulie – anume atunci expiră termenul indicat de premier în ultimatumul său – ţara ar putea rămîne din nou fără un guvern funcţional. „Nu cred că noi în general vom ajunge pînă la această dată. Nu este exclus că Guvernul va fi demis pînă la alegerile locale din 14 iunie sau pînă în turul doi de scrutin, care va avea loc pe 28 iunie”, au declarat pentru NOI.md, surse din cadrul Guvernului.

Despre reformatarea puterii după alegerile locale au început să vorbească şi reprezentanţii coaliţiei de guvernămînt. „Sînt convins că în timpul apropiat se vor produse schimbări, care vor fi în beneficiul cetăţenilor şi al ţării în general. Este nevoie de o abordare mai complexă şi mai radicală, ce presupune nu doar o demisie-două, ci reformatarea întregii clase politice”, a declarat preşedintele Parlamentului, democratul Andrian Candu.

Totuşi, prin declaraţia sa el a dat de înţeles că un asemenea demers al premierului este „neconstituţional”. „Avînd, sîmbătă, emoţii puternice, el probabil a denaturat puţin normele instituţionale la care ar fi trebuit să apeleze. Totodată, este contrar Constituţiei ca premierul să înainteze ultimatumuri şefului statului şi preşedintelui Parlamentului. În special, în maniera în care a făcut-o domnul Gaburici”, a menţionat spicherul Parlamentului.

Colegul său de coaliţie, liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost mai puţin dur în declaraţii. Acest fapt ar putea însemna că Gaburici şi-a coordonat acţiunile cu liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, care se află într-un conflict mai vechi cu prim-vicepreşedintele Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Iar precum se ştie, Procuratura Generală, Banca Naţională şi parţial CNPF sînt controlate de către persoane înaintate de PDM.

„O posibilă resetare a puterii capătă contururi tot mai reale”, a spus Streleţ în cadrul unei emisiuni televizate, calificînd drept „nenormală situaţia în care guvernul nu are un sprijin parlamentar clar şi vizibil”.

El a căzut de acord cu unele concluzii ce se conţin în scrisoarea premierului Chiril Gaburici, care reflectă o situaţie îngrijorătoare în sectorul financiar-bancar. „Noi vom discuta această situaţie în interiorul partidului, ţinînd cont de faptul că cronometrul a fost inclus: dacă e să cronometrăm timpul de pe 6 iunie pînă pe 6 iulie, atunci vremea trece destul de repede, cu atît mai mult cu cît în acest interval de timp vor avea loc alegeri locale şi turul doi de scrutin. Aceasta înseamnă lipsa unei siguranţe că Parlamentul (care deţine dreptul exclusiv de a demite guvernatorul BNM şi procurorul general), care urmează să adopte aceste decizii, va fi complet funcţional în această perioadă electorală”, a explicat deputatul.

Totuşi, experţii califică demiterea guvernului Gaburici drept un fapt împlinit, menţionînd că e doar o chestiune de timp. „Vor trece alegerile locale şi acest lucru se va întîmpla, deoarece mulţi și-l doresc. Ţinînd cont de rezultatele alegerilor locale, nu putem exclude schimbări în organele puterii. Moldova se află acum într-o situaţie de maximă turbulenţă”, consideră docentul catedrei ştiinţe politice a Universităţii de Stat din Moldova, Angela Colaţchi.

„Cu suguranţă, el va fi „jertfit” şi vor fi tentative de a-i închide gura prin metode represive cu ajutorul Procuraturii Generale. El va fi pus la loc, dar deja şi-a făcut treaba – aceste declaraţii importante, şi doar pentru aceasta el poate fi stimat”, consideră deputatul din partea Partidului Socialiştilor, politologul Bogdan Ţîrdea.

Spălarea imaginii

Mulţi specialişti cred că ultimatumul lui Gaburici este un pas disperat, la care el a recurs pentru a-şi spăla imaginea şifonată în urma scandalului privind studiile sale şi diploma de absolvire a şcolii medii. Or, nu întîmplător, practic, la cîteva ore după publicarea mesajului lui Gaburici, pe două portaluri informaţionale a apărut informaţia despre expertiza diplomei premierului, care a confirmat faptul că diploma lui de studii medii poartă semne de falsificare. Investigaţiile în acest caz continuă. Iar astăzi premierul urma să fie audiat pe marginea acestei chestiuni.

„Este o încercare stîngace de a-şi ascunde diploma falsificată în spatele unul atac asupra instituţiilor care luptă cu corupţia. Dacă domnul Gaburici ar fi putut gîndi rațional, atunci el ar fi comunicat Parlamentului despre demiteri, pentru ca ulterior să-şi poată soluţiona, împreună cu organele de drept, problema privind diploma”, consideră analistul politic Roman Mihăieş,

„Domnul Gaburici ştie că va cădea inevitabil de pe calul alb. Problema e cum să cadă – elegant sau nu prea. Domnul Gaburici preferă să o facă elegant, de aceea şi scrie mesaje furioase”, consideră analistul politic Corneliu Ciurea.

Nu este exclus că, aflînd despre expertiză, potrivit căreia diploma lui poartă semne de falsificare, a decis să anticipeze evenimentele şi a plasat un mesaj pe reţelele de socializare, care, se pare, a fost scris în grabă. Însuşi premierul a recunoscut că nu s-a consultat cu juriștii la întocmirea acestei scrisori. Totodată, „moda” de a publica scrisori oficiale nu pe paginile oficiale, dar pe reţelele de socializare subminează încrederea faţă de asemenea intenţii.

Neconcordanţă în solicitări

Totodată, mesajul conţine unele neconcordanţe. În primul rînd, scrisoarea a fost expediată preşedintelui, deşi implicarea şefului statului, potrivit lui Nicolae Timofti, nu este prevăzută de cadrul constituţional. „Demiterea conducerii Procuraturii Generale, Băncii Naționale și Comisiei Naționale a Pieței Financiare ține de competența exclusivă a Parlamentului”, a menţionat el. Deşi mesajul lui Gaburici la adresa preşedintelui poate fi explicat prin intenţia de a-l informa pe şeful statului.

În acelaşi timp, scrisoarea nu a fost expediată persoanelor abilitate să demită „toată conducerea Procuraturii Generale”, aşa cum a cerut Gaburici. Potrivit legii cu privire la procuratură, prim-adjunctul şi adjuncţii procurorului general pot fi eliberaţi din funcţie în cazul depunerii cererii de eliberare din proprie iniţiativă; demisiei în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă; expirării termenului de numire în funcţie; comiterii sistematice de abateri disciplinare sau comiterii unei abateri disciplinare grave; necorespunderii funcţiei deţinute din cauza calificării insuficiente, fapt constatat prin atestare; pronunţării unei sentinţe definitive de condamnare; pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; refuzului de a fi transferat în alt organ al Procuraturii dacă organul în care a lucrat se lichidează ori se reorganizează; decesului sau declarării decesului procurorului prin hotărîre judecătorească definitivă”.

În unele cazuri, decizia privind demiterea este luată de către procurorul general, în altele – în baza deciziei Consiliului Superior la Procurorilor, dar în niciun caz de Parlament. Doar procurorul general poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea termenului, de parlament şi doar la propunerea spicherului.

Vom avea alegeri anticipate?

Totodată, rămîne deschisă întrebarea dacă actualele autorităţi vor avea suficientă voinţă politică pentru demiterea exponenţilor săi şi dacă demiterea întregii conduceri a CNPF, BNM şi a procuraturii generale va soluţiona problemele de pe piaţa financiară. Or, este evident că fără schimbarea clasei politice şi a principalilor actori politici, schimbarea decorului nu va îmbunătăți situaţia. Totodată, situaţia ar putea fi înrăutăţită şi de instabilitatea politică din ţară, care, cel mai probabil, se va instaura în urma demisiei lui Gaburici. Nu cu mult timp în urmă noi am fost deja martori la criza alegerii preşedintelui, funcţie care a fost vacantă aproape trei ani. De asemenea, noi am urmărit spectacolul cu denumirea „formarea coaliţiei şi alegerea premierului”, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Cel mai probabil, situaţia din ţară va depinde de alegerile locale. În acest caz nu trebuie să uităm de o confruntare mai veche dintre prim-vicepreşedintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, şi liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat. Plahotniuc, de mai mulţi ani, încearcă să-l scoată din joc pe Filat. Pînă acum, acest lucru, încet dar sigur, îi reuşeşte. Nu este esclus că o parte a electoratului liberal-democraţilor va vota cu fostul premier Iurie Leancă, care a părăsit PLDM.

În cazul în care rezultatele PLDM nu se vor înrăutăţi şi partidul îşi va menţine ponderea în politică, vor fi întreprinse încercări de a crea o nouă coaliţie majoritară. Liberal-democraţii o văd în felul următor: „Domnul Filat a făcut publice propunerile pentru Partidul Liberal privind coparticiparea la guvernare şi privind eventualele negocieri publice. Noi, într-adevăr, avem nevoie de o majoritate parlamentară proeuropeană”, a menţionat vicepreşedintele PLDM Valeriu Streleţ.

Nu este exclus faptul că democraţii au o altă viziune asupra formatului coaliţiei. Presa a scris că este posibilă o coaliţie între democraţi, socialişti şi comunişti. Deşi această presupunere a mai fost lansată de mass-media, în special, cînd guvernarea proeuropeană se află în criză.