Judecătorii renunță la testele de integritate profesională

Foto: actualitati.md

Victor Surugiu

În timpul apropiat, Curtea Constituțională (CC) va examina sesizarea privind legitimitatea testării judecătorilor la integritatea profesională. În ajunul emiterii verdictului au fost create toate premisele pentru a-i elibera pe slujitorii lui Themis de verificările anticorupție, în cadrul cărora mulți dintre ei ar putea rămîne fără mantia de judecător. Săptămîna aceasta, principalul organ din sistemul judiciar – Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) și-a expus poziția față de această chestiune.

Anul trecut, după intrarea în vigoare a legii de profil, în Moldova a fost dat startul pregătirii de testarea integrității profesionale a funcționarilor publici, a judecătorilor și a procurorilor. De aceste verificări au fost scutiți funcționarii ce sunt aleși în funcții, deputații și primarii.

Rolul-cheie în acest proces îi revine Centrului Național Anticorupție (CNA) și Serviciului de Informații și Securitate al Moldovei (SIS). În organele de drept a apărut o nouă funcție – testatorul de integritate.

În acest rol apar angajați, ce activează sub acoperire, pregătiți special de către instructorii străini. Ei se vor adresa funcționarilor ca simpli cetățeni, dar, în pofida unor afirmații, nu vor provoca direct luarea mitei. Este important că va fi creată o situație în care va fi verificată onestitatea și integritatea funcționarului public.

Dacă persoana testată va începe singură să ceară bani, acest fapt înseamnă un rezultat negativ al testării. Comportamentul coruptibil în cadrul verificărilor nu va constitui temei pentru inițierea urmăririi penale, dar va conduce la demararea procedurii disciplinare. În final, funcționarul ar putea să fie demis.

În cadrul etapei preliminare, CNA a expediat peste o mie de scrisori către diverse structuri publice, angajații cărora cad sub incidența Legii cu privire la testarea integrității profesionale. Conducătorilor instituțiilor li s-a cerut să-i informeze pe toți, „sub semnătură”, despre posibilitatea verificărilor și să fie modificate instrucțiunile interne.

Însă, potrivit informației deținute de NOI.md, judecătorii au refuzat masiv să semneze asemenea avize. Slujitorii invocă principiul separării puterilor în stat. Ei văd în procedura de testare un atentat la independența lor.

Totodată, precum precizează surse din CNA, semnătura funcționarului nu înseamnă acordul lui pentru testare, ci doar faptul că a fost informat despre drepturile și obligațiile lui, precum și despre consecințele rezultatului negativ. Refuzul de a semna acest document nu îl scutește de verificare.

În cadrul elaborării legii a fost înregistrată o rezistență față de includerea judecătorilor în cercul persoanelor supuse testării. Asupra acestui fapt a insistat Ministerul Justiției, care i-a convins pe deputați că aceasta este cea mai eficientă soluție în lupta cu corupția în corpul judecătoresc.

În condițiile cînd legea a intrat în vigoare și a devenit obligatorie spre executare, singurul organ care poate schimba situația este Curtea Constituțională. Apropo, membrii CC nu pot fi considerați simpli observatori: în anumite circumstanțe, ei, de asemenea, ar putea fi verificați, deoarece legea nu conține restricții în acest sens.

Sesizarea privind constituționalitatea testării judecătorilor a parvenit la CC din partea deputaților comuniști, care consideră că legea contravine Constituției, prezentînd o imixtiune în activitatea judecătorului.

Pînă la emiterea unei decizii definitive CC a cerut opinia Comisiei de la Veneția, care a declarat că legea „admite imixtiunea în independența puterii judecătorești și în viața privată a judecătorilor”. În opinia acesteia, „legea introduce împuterniciri extinse în privința judecătorilor CC și ai instanțelor de jurisdicție generală” și „trezește îngrijorări în privința independenței puterii judecătorești”.

Săptămîna aceasta, o poziție similară a fost expusă și de Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia organului de autoguvernare a judecătorilor, aceasta lege nu trebuie să se răsfrîngă asupra corpului judecătoresc. CSM insistă ca judecătorii să fie excluși din categoria funcționarilor publici, supuși verificării fin partea CNA.

Motivele sunt aceleași: centrul anticorupție face parte din puterea executivă, iar testele de integritate încalcă principiul separării puterilor în stat și independența judecătorilor. CSM consideră că prevederile legii în privința judecătorilor trebuie declarate neconstituționale. Pentru a ajunge la un consens în această problemă, membrii CSM au avut nevoie de doar cîteva minute.

„Asemenea măsuri, probabil, ar fi fost justificate dacă în am avea în țară un sistem independent și civilizat al organelor de drept, - comentează unul dintre membrii Curții Supreme de Justiție. – Însă astăzi, din păcate, nimeni nu poate garantat că nu vor apărea dosare fabricate împotriva judecătorilor incomozi, că nu vor fi șantajați și presați la adoptarea deciziilor judecătorești.

Cît privește componenta anticorupție, serviciile secrete și astăzi dispun de dosare pe fiecare judecător, inclusiv informația privind comportamentul neonest. Aceste informații se iau în calcul la soluționarea problemelor de cadre și ar putea servi temei pentru refuzul promovării la o funcție mai înaltă sau chiar pentru demitere.

Mai mult, SIS poate desfășura verificarea judecătorilor la propunerea șefului statului sau a Consiliului Superior al Magistraturii. În ultimul timp, președintele tot mai des invocă integritatea judecătorilor, refuzînd să-i numească în funcții.

Există și comisia națională anticorupție, care verifică judecătorii regulat la capitolul integritate, declararea veniturilor, patrimoniului și a conflictelor de interese. Aceste mecanisme, în cazul în care funcționează calitativ, sunt suficiente, în opinia noastră, pentru lupta împotriva comportamentului corupt al judecătorilor”.

„Sistemul judiciar depune toate eforturile pentru a torpila una din principalele legi ce fac parte din procesul de reformare a justiției, - menționează unul dintre experții noștri. – Această măsură a fost întreprinsă în scopul prevenirii corupției și al luptei cu aceasta în instituțiile publice. Judecătorii au fost incluși în lista persoanelor supuse testării, deoarece toate măsurile anterioare de contracarare a corupției s-au dovedit a fi ineficiente, înregistrîndu-se o rezistență activă a corpului judecătoresc. De data aceasta, evenimentele decurg după același scenariu.

În anii 2014 și 2015, în organele judecătorești a fost majorat brusc salariul. Conducerea sistemului judiciar a promovat creșterea lefurilor în schimbul sporirii responsabilității judecătorilor și a măsurilor anticorupție dure, cu ajutorul cărora se putea face ordine în corpul judecătoresc și preveni pătrunderea persoanelor indezirabile în acest sistem.

Desigur, înăsprirea și extinderea sancțiunilor disciplinare, precum și introducerea altor reguli noi i-au determinat pe judecători să lucreze mai calitativ și mai responsabil. Totodată, se observă mai multe schimbări, ce le ușurează viața. Cu atît mai mult cu cît după soluționarea „problemei banilor”, poziția judecătorilor s-a schimbat – ei imediat și-au amintit de independența lor și de principiul separării puterilor, uitînd de obligația de a se supune măsurilor anticorupție.

În rezultat, schemele corupte utilizate cu anii continuă să funcționeze, doar că taxele au crescut și cei corupți au devenit mai atenți, preferînd să acționeze, în majoritatea cazurilor, prin intermediari. Acum ei nu trebuie să-și facă griji nici pentru testul de integritate: putem considera că, în practică, această lege a fost deja torpilată. În timpul apropiat, cel mai probabil, aceasta va înceta să funcționeze și de jure – cu sprijinul Curții Constituționale”.