Sturza: Impunerea unor condiții dure a provocat o mare catastrofă

Foto: ipn.md

La sfîrșit de săptămînă, ex-premierul Moldovei Ion Strurza le-a propus prietenilor săi pe o rețea de socializare „lectură de duminică”, relatează NOI.md.

“Aflându-mă la Sofia cu ocazia celei de-a 25 aniversări a Bulgariei libere, am fost mândru pentru Moldova, recunoscută drept un exemplu de succes în Parteneriatul Estic. În discursul meu însă am ținut să-i provoc la noi analize pe liderii europeni”- a scris Ion Sturza.

El a amintit că „la mijlocul anilor 2000 liderii europeni, după ce au „rezolvat” toate problemele economice, sociale și politice ale UE, s-au arătat preocupați de chestiunile de securitate. S-a acționat pe două filiere:

1. de consolidare a granițelor fizice ale UE, în special în zona de sud-est (România și Bulgaria); s-au cheltuit miliarde de euro pentru infrastructura tehnică a hotarelor, a fost un efort enorm pentru țările vizate, în schimbul accesului (amânat!) la spațiul Schengen;

2. de creare a unui „cordon de prieteni”, numit sugestiv Parteneriatul Estic, cu implicarea Ucrainei, Belarusului, Republicii Moldova, Armeniei, Azerbaidjanului și Georgiei. Era un concept simplu: securitate și stabilitate în schimbul unui suport financiar substanțial din partea EU...

Dar, sub presiunea unor evenimente precum criza financiară și preocuparea elitelor naționale de a „vinde” pe intern ideea frumoasă a integrării europene, lucrurile s-au schimbat.

A apărut conceptul Acordului de Asociere, diferit văzut în „țările aplicante” și în interiorul Uniunii Europene. Unii îl privesc ca pe un început de integrare europeană propriu-zisă, alții – ca pe o posibilitate de a substitui ajutorul real cu un vis, visul integrării europene, dar fără mare efort financiar din partea UE. Motivația era, iarăși, simplă: voi faceți reforme și schimbări radicale care să ne aducă securitate și stabilitate la granițele noastre, iar noi promitem să vă avem în vedere la o eventuală extindere UE...

Impunerea condițiilor drastice de reforme economice, sociale și politice, fără suport financiar substanțial (Ucraina – 500 mln de euro (promise), Moldova – 50 mln de euro ) a condus la un dezastru de proporții, pe care îl considerăm unul dintre cele mai mari eșecuri ale politicii externe comune a Uniunii Europene. Mai mult ca atât, unele state (balticii, polonezii) au văzut în acest proces și un instrument de confruntare cu Rusia, ceea ce s-a și întâmplat, trezindu-i acesteia instinctele imperialiste cele mai infernale.

Așadar, unde suntem astăzi?!

Belarus – no comment;

Azerbaidjan – no comment;

Ucraina – război civil;

Armenia – refuz de semnare a Acordului de Asociere cu UE, apropriere vădită de Rusia;

Georgia – cei mai dedicați exponenți ai integrării euro-atlantice – rămași pe drumuri sau aruncați în pușcării;
Moldova – singurul exemplu de succes.

Mă mândresc cu țara mea de origine, însă trebuie să recunoaștem: ca cetățeni europeni nu prea avem ce contabiliza încă... Odată cu noua componență a Comisiei Europene și a Parlamentului European este necesară și o altă abordare, pragmatică, a politicilor de vecinătate.