Sancţiunile antiruse trebuie anulate

Foto: nr2.ru

Într-un viitor apropiat, Europa va fi nevoită să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, deoarece ele contravin instinctului de autoconservare politică.

Bruxellesul continuă să analizeze posibilitatea exercitării unei presiuni asupra Moscovei. De la bun început era evident că multe state membre ale Uniunii Europene nu doresc o înrăutăţire a relaţiilor ruso-europene, în special s-au declarat împotriva ultimului pachet de sancţiuni intrat în vigoare după semnarea la Minsk a acordurilor cu privire la soluţionarea conflictului din Ucraina.

Formal, valabilitatea măsurilor restrictive expiră în martie 2015. Şi este puţin probabil ca Finlanda, Austria, Italia, Bulgaria, Slovacia, Grecia, Cipru, Luxemburg (şi, eventual, alte ţări) vor vota pentru prelungirea regimului de sancţiuni.

De altfel, este cunoscut faptul că mulţi membri ai Uniunii Europene nu sunt liberi pe deplin, aflându-se sub influenţa Washingtonului care doreşte mai degrabă să destabilizeze Rusia, decât să contribuie la instaurarea unei stabilităţi în Ucraina, spune nalistul politic Pavel Podlesnâi. „Sub o presiune extraordinară din partea Statelor Unite ale Americii, Uniunea Europeană a aprobat un plan de sancţiuni în trei etape. Ce va urma? Sincer, nu cred că vor fi anulate sancţiunile într-un viitor apropiat, pentru că totul depinde de modul în care vor evolua evenimentele în Ucraina.

În ceea ce priveşte sancţiunile adoptate de SUA, aceasta e o poveste lungă. Este destul de greu să se obţină anularea restricţiilor”. În opinia analistului politic Serghei Karaganov, Rusia este mult mai puternică, iar Occidentul este mai slab decât îşi imaginează Washingtonul. „Occidentul, cu care se confruntă în prezent Rusia, nu mai este acea alianţă puternică, sigură pe ea, care s-a proclamat drept câştigător al Războiul Rece. Este o combinaţie dezordonată de ţări afectate de incertitudine economică”, subliniază analistul politic.

În această situaţie, este greu de menţinut unitatea, spune doctorul în ştiinţe istorice Vardan Bagdasarian. „Atât din punct de vedere istoric, cât şi geopolitic, Rusia împiedică punerea în aplicare a proiectului vestic de dominare a lumii. Occidentul examinează trei mijloace de luptă împotriva Rusiei: un război direct (iar un război este puţin probabil atâta timp cât Rusia deţine arme nucleare), fie liberalizarea din interior, de tip perestroika (dar odată cu realegerea lui Putin în 2012, s-a renunţat la acest scenariu), fie exercitarea unor presiuni geopolitice externe”.

În condiţiile de astăzi, aceste scenarii sunt extrem de contraproductive. Înţelegând inutilitatea unei astfel de confruntări, Rusia îndeamnă la cooperare în numele interesului comun. Tocmai despre asta a vorbit preşedintele Vladimir Putin în cadrul recentei ediţii a Clubului de Discuţii Valdai. Problema constă în aceea că între Occident şi Rusia nu există un consens în ceea ce priveşte definirea evenimentelor curente.