Presa: "Regimul zilei" lui Vladimir Putin

Foto: joinfo.ua

Newsweek a pus cap la cap informaţii obţinute pe parcursul a trei ani, de la foşti premieri, miniştri, consilieri şi oameni obişnuiţi, pentru a face portretul lui Vladimir Putin, pe care l-a numit "un dictator modern".

Preşedintele se trezeşte tîrziu şi ia micul dejun la amiază, relatează Newsweek. Meniul e frugal, format din perle de brînză, omletă, uneori terci de ovăz şi suc natural. Preparatele sînt întotdeauna proaspete, fiind aduse în mod regulat de la fermele patriarhului Bisericii Ortodoxe ruse, Kirill. Putin îşi bea apoi cafeaua, în timp ce curtenii săi, oligarhi, miniştri, guvernatori regionali, încep să se adune. Preşedintele îi lasă însă să aştepte cel puţin două ore, timp în care înoată. Putin este o persoană solitară şi preţuieşte timpul pe care îl petrece, singur, în apă.

Curtenii glumesc într-un salon, aşteptînd să fie primiţi, dar Preşedintele nu se grăbeşte. Se spune că o aşteptare de trei, poate chiar patru ore, e normală pentru un ministru. După repriza de înot, Putin merge în sala de forţă, unde televizoarele sînt pornite pe canalele de ştiri, şi preferă să ridice greutăţi în loc să alerge pe bandă sau să folosească bicicleta medicinală. Uneori, după antrenament, şeful de stat citeşte, în principal lucrări istorice, volume despre Ivan cel Groaznic, Ecaterina a II-a, ori Petru cel Mare. Cei care îl cunosc spun însă că nu este un mare cititor. Preşedintele alternează apoi băile cu apă fierbinte cu cele cu apă rece şi se pregăteşte de întîlniri. Alege doar costume croite la comandă, în culori conservatoare, la fel ca şi cravatele.

Jocul puterii începe cu verificarea rapoartelor. Putin evită tehnologia modernă, din motive de siguranţă. Informaţiile îi sînt transmise tipărite pe hîrtie, nu pe calculator şi foloseşte doar telefonul fix securizat. Cele trei dosare cu care îşi începe ziua sînt rapoartele FSB (serviciul federal de securitate, succesorul KGB-ului), SVR (serviciul de informaţii externe) şi FSO (serviciul federal de protecţie). Preşedintele este obsedat de informaţii, iar cel mai stufos dosar pe care îl citeşte nu conţine note din partea serviciilor, ci decupaje din ziare, revista presei. Komsomolskaya Pravda şi Moskovsky Komsomolets, ziare citite de milioane de ruşi, au prioritate, dar şi publicaţiile străine sînt verificate cu atenţie. Ştirile negative nu îi sînt ascunse lui Putin, care vrea să vadă în cel fel e perceput de Occident. Pentru a-l mulţumi însă, administraţia prezidenţială şi ministerul de externe includ materiale în limba germană, în care şi-a păstrat fluenţa în urma carierei ca spion KGB la Dresda, RDG.

Preşedintele îi urmăreşte pe cei care aşteaptă să-l întîlnească, cu ajutorul camerelor video, în timp ce îşi citeşte rapoartele. Foloseşte rareori Internetul, dar, din cînd în cînd, consilierii săi îi arată videoclipurile în care e satirizat ori criticat. Viaţa lui a devenit ceremonială, împărţită în calupuri de 15 minute plănuite cu luni ori ani înainte. După terminarea rapoartelor, Putin primeşte programul zilei într-un dosar pe care este imprimat vulturul bicefal, stema Federaţiei Ruse. După ce aruncă o privire peste evenimentele programate, se ridică şi le urmează întocmai, fără să arate vreo emoţie.

Multe dintre întîlniri sînt pur şi simplu formale şi nu au o importanţă strategică deosebită. Preşedintele nu locuieşte la Moscova, pentru că nu suportă traficul, poluarea şi aglomeraţia. Reşedinţa sa nu este la Kremlin ci la Novo-Ogarevo, la 24 de kilometri de capitală. Deşi drumul se închide traficului rutier atunci cînd Putin trebuie să ajungă la Moscova, iar naveta durează doar 25 de minute, începînd cu anul 2012, şeful de stat a redus la minimum întîlnirile pe care le ţine în capitală.

La sfîrşitul săptămînii se întîmplă ca Preşedintele să iasă din rutina zilnică, dar asta nu înseamă că e mai puţin ocupat. În timpul liber îşi perfecţionează cunoştinţele de limba engleză în compania unui profesor particular. Chiar dacă uneori se întîlneşte cu patriarhul Kirill şi se spovedeşte, cei care îl cunosc spun că, deşi probabil nu este ateu, Putin nu e tocmai un creştin practicant.

Sporturile sale preferate sînt judo şi hocheiul pe gheaţă, iar, în timpul liber, organizează partide la care sînt invitaţi cei privilegiaţi. Echipele sînt completate cu jucători din rîndul gărzilor de corp personale, pentru echipa preşedintelui, şi cele ale premierului Medvedev, pentru formaţia adversă, deşi acesta din urmă nu obişnuieşte să asiste.

O parte importantă a programului său e ocupată de deplasări. Cele trei avioane care transportă delegaţia prezidenţială părăsesc Moscova de cinci ori în fiecare lună. Agenţii serviciilor secrete ajung cu o lună înaintea preşedintelui şi verifică şi asigură traseul şi cazarea. Pentru vizitele importante, ruşii rezervă pînă la două sute de camere şi un lift exclusiv pentru Vladimir Putin. Lenjeria din cameră, produsele de îngrijire şi alte lucruri care ar putea fi contaminate sînt înlăturate şi înlocuite cu produse echivalente aduse din Rusia. La fel, bucătarii, personalul care se ocupă cu curăţenia, ospătarii fac parte din anturajul preşedintelui. Putin nu acceptă produse culinare nici atunci cînd acestea fac parte dintr-un obicei tradiţional şi, uneori, refuză să se atingă de felurile de mîncare chiar şi la banchetele oficiale.

"Vladimir Putin nu vorbeşte. Nu simte nevoia să zîmbească. Nu bea", îşi aminteşte un interpret. "Nu arată nicio emoţie, ca şi cum nimic nu l-ar atinge. Ştie însă că nu a reuşit să conducă Rusia decît într-un mod feudal. În momentul în care strînsoarea pumnului său va slăbi, totul se va nărui, el va ajunge la închisoare, iar Moscova va arde la fel ca şi Kievul", continuă acesta. Unul dintre apropiaţii săi îşi aduce însă aminte că Preşedintele şi-a întrebat cîndva oaspeţii care sînt cei mai mari trădători ruşi. "Ţarul Nicolae al II-lea şi Mihail Gorbaciov, care au renunţat la putere şi au lăsat-o în mîinile istericilor şi a nebunilor", a venit răspunsul lui Putin. Cei prezenţi spun că Preşedintele a jurat să nu facă această greşeală niciodată.