Viceministrul Economiei: Acordul de asociere creează oportunităţi pentru afacerile din CSI

Foto: noi.md

Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană avantajează cu precădere businessul din Comunitatea Statelor Independente, deoarece facilitează exportul mărfurilor din acest spaţiu pe piaţa comunitară, susţine viceministrului Economiei, Octavian Calmîc.

Potrivit agenţiei "Infotag", Calmîc a făcut această precizare în timpul unei întîlniri cu presa, în care şi-a propus să demonteze unele prejudecăţi ale cetăţenilor moldoveni legate de Acordul de asociere, care îl include şi pe cel de liber schimb. Astfel, unul dintre "mituri" ar fi că, prin semnarea documentului, Moldova va pierde piaţa CSI şi îşi va periclita relaţiile cu Rusia, care se teme de un aflux de bunuri din UE.

"De fapt, existenţa unui asemenea acord, care nu este pe o perioadă limitată, creează oportunităţi în primul rînd pentru afacerile care sînt în statele CSI, pentru că R. Moldova este unica ţară în regiune care are acces nelimitat pe piaţa comunitară, dar şi acorduri de comerţ liber cu ţările CSI", a afirmat Calmîc.

În felul acesta, a explicat oficialul, Republica Moldova va putea importa materii prime din CSI, iar după procesare, să le exporte pe piaţa UE sub forma unor produse finite. Totodată, Acordul va oferi posibilitatea importării unor produse de interes pentru CSI, cum ar fi textilele, din ţări extracomunitare, ca Turcia, China, dar şi din UE, iar după prelucrarea materiei prime, să o exporte în statele ex-sovietice.

Calmîc a vorbit şi despre intenţia guvernului de la Chişinău de a semna şi cu alte state acorduri de liber schimb similare celui pe care îl va semna pe 27 iunie cu Uniunea Europeană.

"Acest acord le oferă agenţilor economici posibilitatea de a-şi diversifica pieţele de desfacere nu doar spre est, ci şi spre vest. Intenţionăm să extindem aceste regimuri comerciale şi spre partea de sud. O primă intenţie vizează semnarea Acordului de comerţ liber cu Turcia. Dar procesul nu se opreşte aici. Avem în curs de elaborare şi alte acorduri de comerţ liber, de evitare a dublei impuneri, acorduri de promovare şi atragere a investiţiilor", a adăugat el.

În context, viceministrul a reiterat necesitatea elaborării unui nou cod fiscal în Republica Moldova şi a precizat că proiectul acestuia va fi prezentat în scurt timp Parlamentului.

La discuţii a luat parte şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola. Întrebat de presă ce anume va putea vinde Republica Moldova pe piaţa comunitară ca să-şi majoreze exporturile, el a spus că este vorba, în primul rînd, de produse agroalimentare tradiţionale, dar a adăugat că UE nu consideră R. Moldova un stat "doar agrar". El a estimat că, odată cu atragerea de investiţii în mai multe sectoare, se va diversifica şi gama exporturilor.

"Nu depinde de noi ce sectoare ale economiei se vor dezvolta. Acest lucru ţine de opţiunile agenţilor economici", a punctat oficialul UE.

Viceministrul Octavian Calmîc a susţinut că "Acordul de asociere va antrena un salt calitativ al exporturilor".

"Dacă ne vom uita la statisticile referitoare la primele luni ale anului 2014, vom observa că piaţa comunitară a fost colacul de salvare al exporturilor din Republica Moldova. Pe fondul reducerii exporturilor pe piaţa CSI, de peste 20%, avem o creştere a exporturilor pe piaţa comunitară de 23%", a menţionat Calmîc.

La întrebarea dacă importurile din UE îi vor afecta pe producătorii autohtoni, el a răspuns că pentru aceştia "disconfortul vine mai degrabă din spaţiul estic", dat fiind faptul că pe piaţa Republicii Moldova ajung, fără nicio restricţie, multe mărfuri din Ucraina, care sînt mult mai ieftine şi de calitate mai proastă.

"Am făcut o statistică referitoare la produsele agricole importate din UE care ar putea să-i afecteze pe producătorii autohtoni. Ponderea acestor produse în totalul consumului nostru este de 5-7%. Nu creează disconfort pentru producătorii noştri. Pentru ei, disconfortul vine din spaţiul estic, în special avem intrările de mărfuri din Transnistria şi cele din Ucraina. În plus, în cadrul CSI şi în relaţiile cu Ucraina, lucrează sistemul de recunoaştere a certificatelor de conformitate. Adică noi nu punem la îndoială calitatea acelor produse. Sîntem obligaţi să le recunoaştem. Deci riscurile de bază vin din spaţiul estic. Ponderea acestor mărfuri (în consumul din RM - "I") este de peste 40%. De fapt, concurenţa pe care o au producătorii noştri autohtoni este în special din partea semenilor din Ucraina pe majoritatea sectoarelor", a detaliat Calmîc.

În ceea ce priveşte produsele agricole care provin din UE, el a spus că acestea "se încadrează în altă categorie de preţ şi calitate" şi nu concurează cu cele autohtone. De exemplu, R. Moldova importă produse lactate din UE, dar producătorii autohtoni deţin 80% din piaţă.

Pe de altă parte, el vorbit şi despre produsele pe care moldovenii le exportă cu precădere în Federaţia Rusă, cum ar fi strugurii şi merele. Calmîc a afirmat că, dacă odată cu semnarea Acordului de asociere cu UE, Moscova îşi va intensifica presiunile economice, autorităţile de la Chişinău ar trebui să identifice o soluţie la această problema a acestor produse perisabile. Producătorii ar trebui să-şi poată procesa strugurii sau merele sau să creeze posibilitatea de a le menţine în stare proaspătă şi să le reexporte pe alte pieţe.

Acordul de asociere cu UE va fi semnat pe 27 iunie la Bruxelles şi va intra în vigoare după ce va fi ratificat de toate cele 28 de state membre ale UE. Legislativul de la Chişinău ar urma să ratifice documentul în termen de zece zile de la semnare, pînă la sfîrşitul sesiunii de primăvară-vară, după cum promit reprezentanţii R. Moldova.