Zona reconstrucțiilor: cum drumurile și rețelele ajung în proprietate privată

Foto: kedr24.com

Olga MARCENCO

Serviciile comunale din Chișinău au început realizarea proiectelor capitale, planificate pentru acest an. Este vorba despre reparația drumurilor, instalarea iluminatului stradal etc. Însă s-a dovedit că realizarea acestor lucrări este împiedicată de regulile neclare privind darea în folosință a terenurilor și efectuarea lucrărilor de construcție în municipiu, grație cărora unii proprietari și-au perfectat dreptul asupra unor terenuri, iar în consecință, multe drumuri cu destinație comună și comunicații se află la hotarele proprietăților private. Autoritățile locale au început chiar să vorbească despre servitute – o practică ce nu se utilizează în Moldova.

Mergi încet, dar sigur?

Șeful direcției transport public și căi de comunicare, Igor Gamrețchi a relatat la ședința primăriei despre lucrările, efectuate în municipiu. Reparația străzii Alecu Russo, ce leagă sectoarele Ciocana și Rîșcani, este efectuată conform planului, Acum sunt soluționate problemele ce țin de înverzire, de mutarea unor chioșcuri, care împiedică amenajarea parcării, precum și de instalarea sensului giratoriu la intersecția străzilor A.Russo și Kiev, A. Russo și Sadoveanu. Iluminatul stradal pe str. A. Russo, potrivit angajaților Primăriei Chișinău, este gata în proporție de 99 la sută.

Termenul de finalizare a reparației străzii Alecu Russo a fost amînat de mai multe ori. Singura arteră ce leagă cele două sectoare ale capitalei – Rîșcani și Ciocana, potrivit promisiunilor autorităților, trebuia să fie reparată încă la finele lunii septembrie 2013. Însă din cauza problemelor cu comunicațiilor ”Moldtelecom”-ului, termenul de efectuare a lucrărilor a fost prelungit pînă în primăvară. Acum, autoritățile promit să finalizeze lucrările pînă în luna august curent.

Autoritățile ”lucrează” și asupra proiectului de reabilitare a străzilor centrale ale capitalei, pe banii donatorilor străini. Potrivit lui Igor Gamrețchi, direcția a desfășurat un concurs de selectare a companiei, care va începe lucrările de reparație a trei străzi: bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, V. Alecsandri și bulevardul Negruzzi. Cererile de participare la concurs au fost depuse de șapte companii din Bulgaria, Italia, România și Spania. Ofertele acestora variază între 10 și 16,5 milioane de euro. Însă cîștigătorul încă nu a fost anunțat. Toate documentele au fost transmise BERD și doar recent au fost primite analiza și recomandările necesare de la donatori. După examinarea tuturor modificărilor, Primăria promite să anunțe cîștigătorul concursului.

Potrivit șefului direcției, compania învingătoare va putea începe lucrările de reparație a drumurilor peste două luni. ”După anunțarea cîștigătorului, compania va avea la dispoziție 40 de zile pentru mobilizarea tehnicii, personalului etc. Totodată, trebuie să soluționăm problema comunicațiilor, înlocuirea cărora a fost solicitată de către ”Moldtelecom”. Acestea nu au fost schimbate de peste 10 ani.

Cu alte cuvinte, și proiectul BERD a început să fie tărăgănat de către autoritățile locale și deja au fost încălcate termenele. Proiectul include reparația străzilor, trotuarelor, crearea parcărilor și modernizarea iluminatului stradal. Se preconizează repararea a 7 km de străzi, inclusiv a trotuarelor și rețelelor subterane. Începutul lucrărilor în cadrul proiectului era planificat pentru luna iunie, însă compania cîștigătoare a tenderului încă nu a fost anunțată pînă în prezent.

Autoritățile au început și reparația str. Dumeniuc, însă din cauza condițiilor climaterice, termenele nu sunt respectate. Totodată, au apărut probleme la amenajarea trotuarelor. Pe această stradă un proprietar și-a construit o casă, depășind linia roșie cu patru metri, în timp ce lățimea trotuarului acolo ajunge la doar șase metri.

Strașnica servitute

Autoritățile nu au noroc nici cu trasarea comunicațiilor. Astfel, proiectul de instalare a iluminatului stradal de pe str. Dacia pînă la aeroport riscă să fie sistat. Despre proiect se vorbește deja de mulți ani și chiar au fost alocați bani din bugetul municipali. Încă din 7,6 km de fire, pînă în prezent au fost trasate doar 2. Igor Gamrețchi a menționat că angajații serviciilor comunale au mare probleme cu trasarea comunicațiilor, deoarece acestea s-au pomenit pe terenuri private.

”Acum ne întrebăm cum a fost posibil că în perioada 2000-2005, terenurile cu comunicațiile „Union Fenosa”, ”Lumteh” (sau ”zonele de înstrăinare”, cum sînt numite acestea) să fie privatizate? Noi acum ne gîndim cum să aplicăm față de aceste teritorii servitutea publică, însă pentru aceasta este nevoie să apelăm la autoritățile centrale. Sau, a doua variantă – să revizuim rezultatele privatizării”.

De menționat că o asemenea practică – servitutea, nu a fost aplicată pînă în prezent în Moldova. În general, servitutea (din latină – ”deservire”) reprezintă stabilirea pentru persoanele terțe a dreptului de a folosi un teren străin, în limitele stabilite. Acesta poate fi înțeles și ca obligația deținătorului (sau proprietarului) pămîntului de a permite folosirea acestuia – în anumite condiții – de către vecin, angajații serviciilor etc.

În orice caz, servitutul nu este comod pentru proprietarul pămîntului, pe care sînt trasate comunicațiile. Este clar că utilizarea servituților nu va trece fără incidente dintre părțile implicate. Totodată, servitutea aplicat față de teren reduce prețul de piață a acestuia, în cazul unor asemenea decizii, autoritățile trebui să se aștepte la pretenții judiciare.

Pe de altă parte, să presupunem că brigăzile pentru reparație vor obține dreptul de a efectua lucrările necesare, indiferent dacă acestea vor călca în picioare plantațiile, iarba, rondurile, bazinele și vor cauza prejudicii. Însă în aceste cazuri, funcționarii vor fi obligați de lege să compenseze daunele cauzate, desigur, din contul contribuabililor.

Asemenea situații litigioase apar foarte des în procesul de reparație în capitală. Cîțiva ani în urmă, autoritățile intenționau să lărgească drumul pe str. Calea Moșilor, lîngă piața Calea Basarabiei. Însă s-a dovedit că rondul din centrul drumului, din contul căreia trebuia lărgit carosabilul, se afla demult în proprietate privată.

O firmă a privatizat terenul situat nu departe de segmentul de drum cu sens giratoriu încă în anul 2003, cu acordul Consiliului Municipal. Aceleiași companii îi aparține și stația PECO, situată pe acest drum.

Atunci, primarul general Dorin Chirtoacă a cerut soluționarea problemei, cu orice preț. ”La noi în oraș au loc lucruri absurde. Agenții economici privatizează drumurile, rondurile trotuarele (ca pe str. Armenească) și chiar clădirea administrației locale (este vorba despre imobilul situat pe str. Pușkin în curtea primăriei din cauza căruia au loc procese judiciare). Aceste probleme trebuie soluționate”.

Atunci, funcționarii spuneau că există două variante de soluționare a acestei probleme: oferirea proprietarului unui teren în altă parte. Sau dacă primăria nu va ajunge la o înțelegere amiabilă, atunci rămîne apelarea la instanța de judecată. Însă problema nu a fost soluționată pînă în prezent – drumul nu a fost lărgit, iar asemenea probleme sînt tot mai multe.

Piste pentru bicicliști în stil chișinăuian

Pistele pentru biciclete din Chișinău au fost ridiculizate pe larg rețelele sociale. Scandalul a izbucnit la Primărie în jurul marcării pistelor pentru cicliști. Inițial, Dorin Chirtoacă a cerut serviciilor municipale ca acestea să fie amenajate cu orice preț, fapt luat pe bune de funcționari – la Chișinău a apărut marcajul galben pentru cicliști.

Acum, viceprimarul Nistor Grozavu a supus-o unei critici dure. Potrivit lui, pe asemenea piste nu vor putea merge nici profesioniștii. ”Înainte de a desena drumuri, trebuie consultați specialiștii. Există ”Urban Proiect”, ”Chişinău Proiect”. Argumentarea tehnică putea fi pregătită și la Universitatea Tehnică. Uitați-vă, pista pentru cicliști ajunge pînă la drum și brusc se întoarce la 90 de grade. Chiar și participanții la competițiile cicliste extremale, nu vor pute merge așa.

La parcări nu trebuie să existe aceste piste, mai ales unde se parchează în spic. Șoferul dă în urmă, iar acolo apare biciclistul, el nu-l observă. Aceasta e o zonă moartă. Cei, care au susținut examene pentru licența de șofer, dar nu au obținut-o prin alt mod, știu foarte bine că în parcări nu poți observa bicicliștii”.

Igor Gamrețch a menționat că pentru coordonarea acțiunilor este nevoie de timp, atunci pistele trebuiau marcate după alegeri. ”Dacă ar fi fost făcute toate coordonările, atunci trebuia să așteptăm jumătate de an, ar fi trecut vara și s-ar fi încheiat sezonul de ciclism. Eu consider că aceasta este o inițiativă bună, noi am început să lucrăm. Este mai ușor să-i critici pe cei care încearcă să facă ceva. E mai simplu să nu faci nimic și atunci nimeni nu te va critica. Schema este normală, există și unele greșeli, dar noi le vom înlătura”.

Potrivit șefului direcției transport, experimentul a costat cîteva mii de lei, însă Garmețchi nu a numit o cifră concretă. Înlăturarea greșelilor, de asemenea, va costa. Iar dacă mai ținem cont că pe pistele pentru bicicliști încearcă să intre și automobilele, iar bicicliștii circulă cum vor, atunci putem spune că banii au fost aruncați în vînt. Este evident că această problemă trebuie soluționată în complex: instruirea bicicliștilor, construcția și reconstrucția drumurilor, marcarea traseelor pentru cicliști, înăsprirea regulilor, controlul rutier și obștesc.