Cine stă la coadă după paşapoarte moldoveneşti?

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Populaţia Moldovei continuă să se reducă fulminant nu doar din cauza mortalităţii înalte şi a plecării oamenilor la muncă peste hotare. Anual, sute de conaţionali renunţă la cetăţenia moldovenească şi părăsesc ţara. Cei care doresc să deţină paşapoartele ţării noastre, potrivit datelor oficiale, sînt de zece ori mai puţini. Se pare că situaţia nu se va schimba radical nici după liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.

Ultimul recensămînt al populaţiei a fost efectuat în Moldova în 2004, cînd în ţară locuiau circa 3,4 mil. de oameni. Organizaţiile internaţionale recomandă organizarea acestor studii nu mai rar decît o dată la 10 ani, iar următorul recensămînt este preconizat pentru anul curent. Experţii deja îşi exprimă îndoiala privind obiectivitatea acestei proceduri, deoarece recenzorii îi vor lua în calcul şi pe oamenii care temporar lipsesc din ţară, chiar dacă ei cu anii locuiesc peste hotare şi nu au de gînd să revină în ţară.

Dar şi în această situaţie, în opinia analiştilor, datele oficiale pot fi şocante pentru autorităţile moldovene, deoarece acestea vor constata o reducere bruscă a numărului de oameni în rezultatul „scăderii naturale”, dar şi a proceselor migraţionale. Totodată, în căutarea unei vieţi mai bune peste hotare pleacă cea mai activă parte a cetăţenilor – tineretul. Această sarcină este uşurată semnificativ de dotarea populaţiei cu paşapoarte româneşti şi oferirea regimului fără vize pentru intrarea în ţările Uniunii Europene.

Deja de mult timp mortalitatea în Moldova depăşeşte semnificativ natalitatea. Însă cele mai mari pierderi le suportă ţara anume din cauza plecării oamenilor în ţările, care le pot asigura un mod de viaţă mai decent. Unii îşi schimbă locul de trai în mod semi-legal, alţii emigrează respectînd toate procedurile.

Anual, sute de cetăţeni renunţă oficial la cetăţenia RM şi doar puţini îşi exprimă dorinţa de a deţine paşaport moldovenesc. De cîteva ori pe an, preşedintele ţării emite decrete prin care le permite solicitanţilor să renunţe la cetăţenia moldovenească. Ultimul decret de acest fel, în rezultatul căruia populaţia ţării s-a micşorat cu 134 de oameni, a fost publicat luna aceasta.

Majoritatea foştilor deţinători ai paşapoartelor moldoveneşti rămîn în Germania. Acest stat primeşte anual cei mai mulţi emigranţi şi este aproape singura ţară din Europa care a înregistrat în ultimii ani o creştere a populaţiei. Însă cei care doresc să obţină cetăţenia germană trebuie să renunţe în mod obligatoriu la altă cetăţenie, de aceea, în decretele preşetinelui sînt atît de multe persoane care indică Germania drept noul loc de trai.

Totuşi, geografia ţărilor, unde pleacă foştii concetăţeni este destul de extinsă. Sînt şi dintre cei care au preferat să schimbe Moldova pe Bulgaria, Austria, Turcia, Polonia, Cehia, Slovenia, Danemarca sau Norvegia. Dintre ţările CSI, acestea sînt de regulă, Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan. Oamenii părăsesc ţara noastră atît individual, cît şi cu familiile.

Experţii menţionează că cifrele din decretele prezidenţiale reprezintă doar vîrful aisbergului. Majoritatea concetăţenilor noştri, care locuiesc peste hotare, nu au anunţat autorităţile despre planurile sale şi nu au renunţat oficial la cetăţenia moldovenescă. Asta deoarece legile locale permit acest lucru, iar multe ţări fac abstracţie de deţinerea celui de-al doilea paşaport.

În decretele de oferire a cetăţeniei moldoveneşti, de regulă, figurează doar căteva persoane. Cel mai des este vorba despre foşti conaţionali, care au dreptul să solicite restabilirea cetăţeniei moldoveneşti, păstrînd la dorinţă şi cetăţenia străină. Un alt motiv este naturalizarea, cînd cetăţenia este oferită la solicitarea persoanei, care locuieşte legal şi permanent pe teritoriul republicii.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii 10 ani circa 400 de cetăţeni străini, ce locuiesc la Chişinău, au primit paşaportul moldovenesc. Printre aceştia sînt cetăţeni ai Siriei, Kuweit-ului, Palestinei, Iordaniei, Republicii Kongo, Egiptului, Georgiei, Armeniei, Turkmeniei, Kazahstanului, Irakului, Rusiei, Ucrainei şi României. În total, de la declararea independenţei Moldovei, peste 2 mii de oameni au obţinut cetăţenia moldovenească prin naturalizare.

Autorităţile speră că anularea vizelor în Uniunea Europeană va face paşapoartele moldoveneşti mai atrăgătoare. Printre principalii şi cei mai numeroşi pretendenţi la cetăţenia moldovenească sînt locuitorii regiunii transnistrene, care încă nu deţin cetăţenia RM, precum şi ucrainenii din regiunile limitrofe.

„Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Moldovei, desigur, a trezit interes şi în Transnistria, şi în unele regiuni ale CSI, - menţionează unul dintre experţii noştri. – Dar, pe de altă parte, nu trebuie să contăm pe o creştere bruscă a populaţiei. Majoritatea celor care au dorit să circule liber pe teritoriul ţărilor europene deja au obţinut acest lucru prin alte metode. Cu atît mai mult că acest paşaport nu permite de a munci legal în ţările UE.

Totodată, în perspectivă apropiată va fi supus unei verificări serioase mecanismul de obţinere a cetăţeniei moldoveneşi şi eliberarea paşapoartelor biometrice, ce permit intrarea fără vize în Uniunea Europeană. Deoarece potrivit ratingurilor internaţionale, în Moldova se atestă un nivel înalt de corupţie şi există riscul răspîndirii schemelor ilegale de perfectare a documentelor şi de trecere a tuturor formalităţilor.

Pe Internet deja pot fi găsite anunţuri privind oferirea ajutorului în obţinerea cetăţeniei moldoveneşti şi a paşaportului biometric. Termenele variază de la trei luni pînă la jumătate de an, iar serviciile valorează între 3 şi 5 mii de dolari. Intermediarii promit chiar şi „organizarea” strămoşilor din Moldova pentru cei, care nu îi au. Organele de drept deocamdată nu reacţionează la aceste anunţuri.

Acum ar putea creşte solicitările de obţinere a cetăţeniei din partea beneficiarilor de protecţie umanitară, a solicitanţilor de azil politic, a refugiaţilor şi a altor cetăţeni cu statut special. Majoritatea acestora sînt cei care au primit refuz din partea unor ţări europene mai prospere. La atragerea acestui contingent în Moldova contribuie şi simplificarea recentă a procedurii de obţinere a cetăţeniei ţării noastre. Astfel, s-a redus numărul formalităţilor, în primul rînd, la perfectarea documentelor.

Totodată, autorităţile au adoptat măsuri pentru reducerea numărului vorbitorilor de limbă rusă care vor să obţină cetăţenie moldovenească, modificînd Regulamentul privind determinarea nivelului de cunoaştere a Constituţiei RM şi a limbii de stat. Acest document reglementează desfăşurarea examenelor pentru persoanele care doresc să obţină cetăţenia moldovenească. În ultima sa redacţie, acesta exclude posibilitatea desfăşurării testării în limba rusă”.