Din România s-a FURAT REŢETA combustibililor nucleari

Foto : libertatea.ro

Din cele 194 de state ale lumii, doar 32 au capacităţi de fabricare a combustibilului nuclear, printre care şi România. Prezent la summitul securităţii nucleare de la Haga, Traian Băsescu a spus că în ţara noastră această tehnologie este ţinută perfect sub control. Pe bune?

Cu rețeta combustibililor nucleari din România se poate fabrica bomba atomică

“Uraniul de la noi, ars în reactoarele de la Cernavodă, devine extrem de radioactiv. Dacă nu am avea securitatea necesară şi acest uraniu ar ajunge pe mîna teroriştilor, s-ar putea fabrica, mai mici sau mai mari, bombe nucleare”, a spus preşedintele Băsescu la Haga.

În această declaraţie este corectă afirmaţia privind fabricarea bombei nucleare plecînd de la ciclul tehnologic nuclear din România, pentru că în ceea ce priveşte “securitatea” acestei tehnologii, Serviciul Român de Informaţii (SRI) este de altă părere decît preşedintele.

Conform unui document trimis cotidianului Libertatea de această instituţie, România “a pierdut iremediabil” o serie de documente strict secrete ce conţineau date despre reţeta românească de fabricare a combustibilului nuclear.

Conform investigaţiei derulate în luna mai 2011, un număr de 75 de documente din Registrul de evidenţă al materialelor secrete de stat reprezentînd informaţii clasificate au dispărut fără urmă, nu se ştie cînd şi cum - nota 10 la competenţă! - de la Regia Naţională Autonomă pentru Activităţi Nucleare, Sucursala Cercetări Nucleare Piteşti (SCN).

După ce documentele au fost declarate dispărute fără urmă, dosarul de investigaţie a fost, în mod halucinant, închis. În mod normal, îţi pare rău şi de o găină pe care o pierzi, dar de reţeta combustibilului nuclear?

În fine, nu ne rămîne decît să menţionăm că, în conformitate cu Legea 111/1996, privind controlul activităţii nucleare în România, informaţiile despre combustibilul nuclear fac parte din lista “materialelor, dispozitivelor şi informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare”. Adică datele tehnologice dispărute de la Piteşti pot fi folosite la fabricarea armei nucleare.

Tot în anul 2011, dar în luna noiembrie, Compania Naţională a Uraniului a informat Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) că la mina Ştei s-a constatat dispariţia fără urmă a opt ţevi sudate la capete, conţinînd circa 73,5 kilograme de minereu de uraniu.

Cine are uraniu şi tehnologia de fabricare a combustibilului nuclear nu mai are nevoie decît de un reactor pentru a realiza bomba atomică.

Iar un reactor se poate construi şi în bucătărie, aşa cum a făcut un suedez în 2011. El a fost oprit de autorităţi doar atunci cînd, inocent, a pus întrebarea dacă reactorul său poate fi autorizat.

Pe fluxul tehnologic, minereul de uraniu scos din minele din Bihor şi Bistriţa este transportat la uzina Feldioara, unde se obţine dioxidul de uraniu. Acesta este dus la fabrica de la Piteşti, unde se realizează combustibilul nuclear care pune în funcţiune reactoarele de la Cernavodă.

În urma arderii acestui combustibil, pentru a pune în mişcare turbinele electrice, rezultă plutoniu, un material radioactiv care stă la baza bombelor nucleare, “mai mici sau mai mari” - după cum a spus preşedintele.