„Aerodromul de rezervă” va conduce la revizia totală a bugetului. Fără consecinţe

Foto: tribuna.md

Victor Surugiu

Principala instituţie de revizie şi control din Moldova – Curtea de Conturi – intenţionează să calculeze cîţi bani au trecut pe lîngă buget şi să verifice corectitudinea gestionării patrimoniului de stat. Recent, a fost făcut public Programul activităţii de audit a instituţiei pentru anul 2014. Printre blocurile principale de activitate se numără: monitorizarea executării programelor de stat şi verificarea metodelor de valorificare a ajutorului financiar, acordat de Uniunea Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare.

În anul curent, Curtea de Conturi preconizează să adopte 37 de hotărîri, o parte dintre care, se referă, tradiţional, la auditul financiar al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat, al fondului asigurării obligatorii în medicină şi controlul unor instituţii de stat. Auditorii vor acorda o atenţie sporită domeniilor, aflate în proces de reformare – învăţămîntul, medicina şi justiţia.

În vizorul Curţii de Conturi se vor afla investiţiile capitale în infrastructura drumurilor naţionale şi locale, ce necesită valorificarea unor sume mari de bani. În opinia auditorilor, accesul la resurse financiare considerabile sporeşte riscul abuzurilor în procesul gestionării lor şi elaborării raporturilor.

Totodată, drept obiect al verificării poate fi ales orice subiect, care a primit fonduri publice suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii. Auditorii, de asemenea, se vor putea autosesiza pe marginea oricăror cazuri de rezonanţă în societate şi în mass media.

Fiecare structură supusă verificării va primi din timp un aviz oficial privind tema şi perioada auditului. În cadrul unor verificări vor fi implicaţi specialişti din afara instituţiei, precum şi consultanţi străini. Pentru fiecare misiune va fi creat un grup special de audit, rezultatul activităţii căreia vor fi discutate la şedinţele plenului Curţii de Conturi. Şefii direcţiilor principale îi vor raporta preşedintelui Curţii, Serafim Urechean, despre succesele şi problemele lor.

Anul acesta, Curtea de Conturi planifică să pună capăt fenomenului de igrnorare totală a recomandărilor ei din partea instituţiilor publice. În curînd, urmează să intre în vigoare modificările la Codul contravenţiilor, prin care se introduce sancţiunea „pentru neexecutare”. Mărimea amenzilor va constitui de la 2 pînă la 20 de mii de lei. În unele cazuri este prevăzută şi munca neremunerată în folosul societăţii de la 180 pînă la 240 de ore. Vor fi pedepsite şi persoanele care vor refuza să prezinte informaţie auditorii Curţii de Conturi.

„Curtea de Conturi are un potenţial mare, însă activitatea ei nu poate fi considerată eficientă, cînd nu există o reacţie adecvată la încheierile ei, - menţionează unul dintre experţi. – Nici sancţiunile administrative nu ar putea schimba ceva în această privinţă. Majoritatea prescripţiilor Curţii de Conturi poartă caracter de recomandare, iar prescripţiile şi recomandările nu pot deveni obligatorii pentru executare. În asemenea cazuri, amenzile aplicate vor fi anulate în instanţă.

Cel mai important rezultat al activităţii Curţii de Conturi în condiţiile, în care toţi ştiu că la noi predomină corupţia şi furtul, este atunci cînd hoţii sînt pedepsiţi. Însă societatea nu ştie nimic nici despre faptul că Curtea de Conturi ar încerca să obţină acest lucru în procuratură sau alte organe de drept, nemaivorbind de pedepse. Adică ea stabileşte multe lucruri, însă mai departe parcă se detaşează de toate, cel puţin aşa se creează impresia.

Din păcate, cum se întămplă deseori în Moldova, componenta politică determină eficienţa unei sau altei decizii. Unele hotărîri ale Curţii de Conturi au fost foarte interesante. De exemplu, rezultatele auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia „Moldsilva” şi întreprinderile din subordine în ultimii ani sau raportul auditului regularităţii managementului financiar în cadrul Ministerului Mediului şi Fondului Ecologic.

Sînt şi alte hotărîri, care ar putea servi nu doar drept sursă de informare, dar şi motiv pentru dosare penale. Însă lipseşte voinţa politică a celor, care trebuie să reacţioneze la asemenea informaţie.

Astăzi, Curtea de Conturi poate fi comparată cu alte instituţii publice, care, de fapt, nu-şi îndeplinesc funcţiile lor publice. Este un fel de „aerodrom de rezervă” pentru foştii funcţionari. Şi este puţin probabil ca în timpul apropiat să apară circumstanţe, ce ar putea schimba actualul sistem”.

Printre direcţiile de activitate a Curţii de Conturi putem evidenţia şi impulsionarea cooperării cu colegii români. Între cele două instituţii, anul trecut a fost semnat un plan de acţiuni, ce prevede schimbul de experienţă şi măsuri comune. Principala direcţie de cooperare este auditul utilizării banilor alocaţi Moldovei de către UE şi alţi parteneri străini. În 2014, Curtea de Conturi intenţionează să efectueze auditul unor proiecte şi programe în domeniul asigurării sociale, învăţămîntului şi eficienţei energetice.

„România nu este ţara care poate să înveţe Moldova cum să verifice eficient valorificarea ajutorului financiar, - menţionează interlocutorul nostru. – Ar fi mai logic să fie dezvoltată cooperarea cu instituţiile similare din alte ţări europene.

În România, nivelul de corupţie este destul de înalt, iar transparenţa utilizării banilor donatorilor lasă de dorit. În ultimii ani, în ţara vecină s-au produs mai multe scandaluri de corupţie privind delapidarea banilor Uniunii Europene şi ai altor donatori, alocaţi pentru restabilirea economiei şi promovarea reformelor”.