Presa: Bucureștiul visează să lipsească Republica Moldova de suveranitate

Foto: ruvr.ru

Dacă se va ajunge cîndva la aceea că problema unirii Republicii Moldova cu România va trece de la faza teoretică la cea practică, Bruxellesul nu se va opune acestui proces, consideră analistul politic Timofei Bordaciov.

Traian Băsescu a făcut, în ultimul timp, numeroase declarații cu privire la unirea Republicii Moldova cu România. Mai mult, liderul de la București a afirmat că unirea celor două țări, mai exact spus „înghițirea unui stat de către altul”, trebuie să devină un proiect național al României. Atîta timp cît nu s-a întîmplat acest lucru, Bucureștiul va ajuta Chișinăul să se miște în direcția integrării europene și va împiedica Rusia să abată Republica Moldova de la drumul european.

Însă acest mod de abordare nu se bucură de o largă susținere în rîndul locuitorilor din Republica Moldova, subliniază analistul politic Timofei Bordaciov. „Ideea unei uniri este mult mai populară în România decît în Republica Moldova. Chiar și cei mai înfocați naționaliști, care s-au pronunțat în urmă peste 20 de ani în favoarea ieșirii Moldovei din URSS, au manifestat reticență față de perspectivele unei eventuale uniri cu România”.

Potrivit președintelui român, ideea unirii este sprijinită de numai 15-20% dintre cetățenii Republicii Moldova. Chiar și așa, Traian Băsescu a criticat propriul Guvern pentru că a redus numărul de burse destinate tinerilor moldoveni și a încetinit procesul de acordare a pașapoartelor românești cetățenilor Republicii Moldova. În opinia lui Traian Băsescu, din această cauză ideea integrării se va bucura de tot mai puțină popularitate în rîndul moldovenilor.

Nici partenerii României din cadrul UE nu s-au arătat prea încîntați de declarațiile lui Traian Băsescu. De exemplu, un grup de deputați în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a cerut Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei (CMCE) să se pronunțe pe marginea declarațiilor făcute de liderul de la București. În scrisoarea adresată CMCE se meționează că afirmațiile lui Traian Băsescu referitoare la Republica Moldova ca un „al doilea stat român” și cele despre „proiectul strategic de unire a Republicii Moldova cu România” pun sub semnul întrebării independența, frontierele și integritatea teritorială ale unuia dintre statele membre ale Consiliului Europei și reprezintă o amenințare la adresa păcii și stabilității din regiune.

Cu toate acestea, consideră Timofei Bordaciov, chiar dacă se va ajunge cîndva la aceea că problema unirii celor două țări va trece de la faza teoretică la cea practică, Bruxellesul nu se va opune acestui proces. „Cred că Uniunea Europeană va susține acest pas și va recunoaște ușor lichidarea Republicii Moldova ca stat suveran, mai ales că România este membră UE și NATO, precum și o țară cu stări de spirit antiruse”.

Împotriva unirii cu România se pronunță nu numai unele formațiuni politice din Republica Moldova, dar și o serie de raioane (regiuni) ale țării. La începutul anilor 1990, Transnistria și-a proclamat unilateral independența în semn de protest față de românizarea Republicii Moldova. Iar la începutul lunii februarie, în autonomia găgăuză din sudul țării a fost organizat un referendum în cadrul căruia aproape 100% dintre participanți s-au pronunțat pentru apropierea de Uniunea Vamală, și nu de UE.

Republica Moldova se va uni cu România numai atunci cînd va renunța definitiv la aceste regiuni.