Parlamentul loveşte iarăşi în producătorii noştri

Foto: noi.md

Guvernul Moldovei a luat în consideraţie nenumăratele adresări şi argumente ale agenţilor economici din sectorul agrar al economiei şi a redus TVA pentru anul 2014 de la 20 pînă la 8 procente. Parlamentul a susţinut şi a adoptat iniţiativa legislativă. Ei chiar au rezistat presiunii misiunii Fondului Monetar Internaţional. Mai mult ca atît, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, propune menţinerea taxei pe valoare adăugată de 8 procente pentru producţia agricolă cel puţin înca 3 ani, argumentînd prin necesitatea de a oferi sectorului agrar posibilitate de a-şi spori competitivitatea.

Pentru restabilirea sectorului este necesară o susţinere a acestuia pe parcursul a cel puţin 3 - 4 ani. E necesar de anulat restricţiile existente ca acest sector să fie actractiv pentru fermieri. Pe de altă parte, e necesar sa avem grija de acumulările la buget”, a declarat ministrul Economiei.

Dar să lăsăm la o parte părerile politologilor că totul va reveni la normal deja în 2015 În cazul dacă, nu dă Domnul, coaliţia de guvernare de astăzi işi va păstra majoritatea şi în viitorul parlament. Pentru care, de fapt, ei şi şi-au permis să-şi contrazică stăpînii de la Washington. Mai degrabă nu să-i contrazică, dar să-şi ceară scuze pentru conjunctura politică. Vin alegerile, iar ratingul lor...

Pe noi însă la moment ne interesează mesajele destul de neclare ale ministrului privind necesitatea „anulării restricţiilor” şi „grija despre buget”... Acestea sînt mai dificil, dacă nu chiar imposibil de realizat, avînd în vedere unele modificări la Codul Fiscal (CF).

Împreună cu auditorul companiei „AC-AUDIT” SRL, Alexandru Andronatii, am încercat să ne clarificăm dacă, într-adevăr, reducerea TVA, iar în unele cazuri, scutirea de la plata ei, va avea un impact pozitiv asupra întăririi şi dezvoltării agriculturii în Moldova.

Cu cine şi împotriva cui prietenim?!

Această întrebare apare involuntar după ce citim modificările operate de la 1 ianuarie 2014 în CF, în special, în art.103, care stabileşte categoria mărfurilor, ce sînt scutite de TVA, mai ales punctul 28 ce se referă la tractoare şi tehnica agricolă. Acolo este clar indicat că „pentru a beneficia de facilitatea fiscală dată, aceste active materiale nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii fiscale”. În caz contrar, “TVA se va calcula şi achita de la valoarea de intrare a acestora”.

Ce să facă acum agenţii economici din Moldova, ce se ocupă cu producerea sau livrarea tehniici agricole şi pieselor de schimb, cu asamblarea lor ulterioară? Dacă e să luăm pe bune ce scrie, atunci, este foarte clar că această modificare va „lucra” exclusiv pentru dealerul de peste hotare, în detrimentul celui local. Reieşind din prevederile al. 28 art. 103 al CF, dealerul autohton, care reprezintă interesele producătorilor de tehnică agricolă, va pierde o parte din profit şi, respectiv, se vor reduce transferurile lui la bugetul ţării.

De facto, la vînzarea tehnicii agricole şi a unor piese de schimb, agentul economic nu are dreptul la trecerea în cont a TVA achitată anterior. Acest fapt reiese din alin.2 al art.102 al CF, care prevede că „suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuieli”. Astfel, creşte costul utilajului agricol la producător sau la tehnica importată pentru a fi comercializată în ţară.

Iar acum, „domnilor cîrtiţe” (ţineţi minte desenele animate despre Degeţica?!), haideţi să calculăm. Să zicem că dealerul a adus, de exemplu,o combină la un preţ convenţionalr de 1 milion de lei, va achita taxele vamale şi TVA la import (+200 de mii de lei), pe care le va include în cost, va include profitul minim posibil în preţ şi îi va propune fermierului combina la preţul de 1,5 mil. lei. Astfel, acesta va îndeplini visele domnului Lazăr „de a anula restricţiile existente, pentru ca acest sector să devină foarte atractiv pentru fermieri” şi „grija maximă faţă de acumulările la buget”.

Nu e nici o îndoială: modificările vor reduce semnificativ atît numărul importatorilor de tehnică agricolă şi piese de schimb, cît şi a fermierilor, care visează să-şi procure tehnica şi utilajul necesare pentru a spori competitivitatea producţiei pe piaţa europeană.

Şi toate acestea pe fonul declaraţiilor necontenite a membrilor guvernului de diferit rang privind necesitatea menţinerii actualelor întreprinderi industriale şi dezvoltarea unor noi companii. În primul rînd, vor avea de suferit cele două companii existente „ATC – Agrotehcomerţ» SA (fosta „Moldselihoztehnica”) şi „Agromaşina” SA. Cu o asemena politică bugerat-fiscală nici nu poate fi vorba despre crearea noilor locuri de muncă: şi cele care există, vor dispărea.

Dar şi fermierii, puţin probabil că vor merge singuri peste hotare în căutarea tractorului sau inventarului necesar.

Atunci poate are rost să revenim la regulile anterioare, cînd taxa la import putea fi luată în cont? Problema nu este uşoară, dar necesită o soluţionare cît mai rapidă.

Însă aici problemele nu se termină

Pentru a beneficia de facilităţile, prevăzute în alin. 28 art.103 al CF, proprietatea nu poate fi înstrăinată „timp de trei ani de la aprobarea declaraţiei vamale respective sau de la eliberarea facturii fiscale”. Însă dacă livrarea este scutită de TVA, atunci de unde se ia factura fiscală, cînd marfa se eliberează pur şi simplu în baza facturii?

Iar pentru a nu se plictisi, vameşii vor trebui să urmărească timp de trei ani soarta tractoarelor şi a altui utilaj aduse de peste hotare. Însă aceasta este o durere de cap pentru funcţionari: singuri aţi modificat, acum singuri executaţi.

Întreprinzătorii din acest sector al economiei sînt îngrijoraţi de altă contradicţie. De exemplu, un fermier a cumpărat tehnica fără a achita TVA, însă peste doi ani, din diverse motive obiective este nevoit să vîndă utilajul procurat în condiţii facilitare. Pentru a se achita cu creditorii, el vinde totul, inclusiv tractorul. Iar potenţialul cumpărător este de acord să cumpere tehnica doar la jumătate de preţ?

Atunci, potrivit noilor prevederi, el va trebui să-l văndă fără TVA şi, concomitent, să achite la buget TVA la import ţinînd cont de preţul iniţial al tractorului în vamă. Totodată, el poate să nu fie înregistrat ca plătitor de TVA (art.94 şi 112 ale CF).

Sau un alt caz. Întreprinderea a cumpărat piese de schimb în sumă solidă până la 1 ianuarie 2014, cu achitarea TVA de 20%, care a fost inclusă în cont în perioada cînd a fost procurată marfa. El asamblează tehnica după 1 ianuarie 2014 şi vrea s-o vîndă în martie. Adică, potrivit art. 102 (2) al CF, „Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuieli”. Modificările la Codul fiscal nu prevăd nicio formă de recalculări. Cine şi cum va soluţiona această situaţie?

Totodată, potrivit art.103 (3), în cazul livrărilor mixte, trebuie calculat coeficientul convenţional pentru intrarea în cont a TVA. În afara faptului că noi am inclus în cost TVA la importul tehnicii agricole, la utilizarea coeficientului dat noi vom mai pierde şi TVA de intrare în cont.

O altă neconcordanţă. Întreprinzătorul s-a folosit de prevederea din art. 103 (28) şi nu a plătit TVA la importul tehnicii agricole, iar mai tîrziu a decis să o includă în capitalul social, nimerind automat sub incidenţa alin.29 al art.103. A fost încălcată prevederea alin.28, a avut loc înstrăinarea patrimoniului, respectiv, trebuie achitată TVA la import la valoarea în vamă. Iar concomitent, să introducă în capitalul social marfa scutită de plata TVA.

Singur beau, singur petrec ...

Potrivit agenţilor economici, la apariţia unor dubii în ceea ce priveşte interpretarea articolelor din lege, ei vor obţine, în cel mai bun caz, un document de la guvern, de regulă, scrisori din partea Ministerului Finanţelor sau a Serviciului Fiscal.

În realitate, toate aceste neconcordanţe şi contradicţii la executarea alin. 28 şi 29 art.103 necesită o interpretare legislativă. Potrivit legislaţiei în vigoare, inclusiv alin 5 art. 3 al CF, această interpretare trebuie efectuată la adoptarea unei noi legi. Totodată, trebuie luate în considerare cerinţele din legile ce prevăd că orice interpretare a unor dubii, ce apar la implementarea legislaţiei, trebuie efectuată în folosul agentului economic.

Cît timp vor lua toate aceste clarificări şi va fi adoptată o nouă lege, este greu de spus. Ce vor face agenţii economici din acest domeniu – este o întrebare ce nu prezintă interes pentru cei aflaţi la putere. Ca de obicei, va avea de pierdut întreprinzătorul.

„Aceste modificări privind calcularea şi scutirea de TVA nu vor aduce folos, în primul rînd, statului. Principiul lor este simplu: oferind ceva unora, acest ceva a fost luat de la alţii. Bugetul însă va fi văduvit de acumulări substanţiale de la neîncasarea profitului de către importatorii locali şi de către producătorii tehnicii şi inventarului agricol”, consideră directorul SA „Agromaşina, Oleg Reuleţ.

„Totuşi, cea mai importantă lovitură o vom simţi noi, producătorii tehnicii agricole şi inventarului”, - a explicat interlocutorul. - La produsele scutite de TVA suma impozitului la valorile materiale şi servicii nu se ia în calcul, dar se trece la cheltuieili. În structura costului producţiei noastre, ponderea materialelor şi pieselor procurate constituie 60-65%. Dacă trecem la pierderi TVA achitată la materialele procurate, atunci costul producţiei finite va creşte brusc, iar vînzarea ei va deveni nerentabilă”.

În opinia specialistului, vor avea de pierdut şi cumpărătorii, care, procurînd la ei tehnica mai scumpă, nu va avea TVA în cont. Atunci pentru el va fi mai rentabil să cumpere tehnica de la un dealer străin, achitând TVA.

„Potrivit unor estimări preliminare, pierderile întreprinderii noastre în anul curent vor constitui 1 mil. 600 mii de lei, prin urmare şi bugetul va rata nişte încasări. Noi vom fi nevoiţi să reducem cheltuielile administrative, posibil, vom fi nevoiţi să facem reduceri de personal. Apropo, astăzi în colectiv muncesc 65 de oameni, cu un salariu mediu de 4 mii de lei”, a precizat directorul.

Potrivit lui Reuleţ, cea mai potrivită şi reciproc avantajoasă pentru toate părţile interesate este stabilirea cotei zero la TVA pentru producătorii autohtoni şi pentru importatorii de tehnică şi inventar agricol. Sau admiterea intrării în cont a TVA la piesele de schimb procurate pentru producţia acestor mărfuri.

Ne rămîne doar să ghicim de ce s-au ghidat autorii modificărilor şi cum se leagă acestea cu lozincile despre susţinerea producătorului autohton şi a agriculturii, în special?!

Totuşi, cu cine şi împotriva cui prietenim?!