Gambitul turcesc

Foto: bevezetem.hu

Xenia Florea

Săptămîna aceasta, la Chişinău, a avut loc cea de-a VII-a şedinţă moldo-turcă a comisiei interguvernamentale pentru colaborare economică, după încheirea căreia co-preşedinţii comisiei, ministrul Economiei al RM, Valeriu Lazăr, şi ministrul adjunct al Vămilor şi Comerţului din Turcia, Hayati Yazici, au anunţat angajamente sporite: către sfîrşitul anului 2015, volumul comerţului bilateral dintre cele două ţări să ajungă pînă la 1 mild. dolari SUA.

La finele anului trecut, acest indicator a constituit 560 mil. dolari SUA. Totodată, exportul producţiei moldoveneşti a crescut de 2,5 ori. Potrivit lui Valeriu Lazăr, dublarea indicatorilor comerciali-economici timp de doi ani este un plan ambiţios, dar real. Cu atît mai mult cu cît, în lunile viitoare, Moldova şi Turcia vor semna un acord de liber schimb.

Economia moldovenească între patru zone de liber schimb

Semnarea acestui document a mai fost planificată de două ori. Iniţial, părţile au convenit semnarea acordului de liber schimb în luna mai 2013 – în cadrul vizitei la Chişinău a premierului Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Însă tocmai atunci, în Turcia au început dezordinele în masă, iar în RM, după criza guvernamentală, s-a schimbat premierul. De aceea, semnarea acordului privind zona de liber schimb a fost amînat pentru toamnă.

Însă toamna, planurile premierul turc iarăşi s-au schimbat. Acum, la guvern se vorbeşte că Recep Tayyip Erdogan, cel mai probabil, va veni în Moldova primăvara, va aduce copia săbiei lui Ştefan cel Mare, originalul căreia se păstrează în muzeul Palatului Topcapî din Istanbul, şi în cadrul unei ceremonii oficiale va semna acordul privind zona de liber schimb, textul căruia a fost pregătit şi coordonat demult.

Deşi Turcia, încă în anul 2007 i-a propus Moldovei să iniţieze negocieri pe marginea acestui acord, ţara noastră creează zona de liber schimb cu Turcia nu de bună voie: semnarea acordului de liber schimb dintre Moldova şi Turcia este o condiţie prealabilă a Uniunii Europene pentru negocierile privind acordul atotcuprinzător şi comprehensiv de liber schimb cu UE. Turcia, încă din anul 1996 se află în uniunea vamală cu Uniunea Europeană. Iar acordul privind uniunea vamală obligă părţile să promoveze o politică comună în comerţul exterior faţă de ţările terţe şi să aplice faţă de acestea regimuri comerciale similare. Aşa că, deschizînd piaţa pentru mărfurile europene, RM pur şi simplu este obligată să o deschidă şi pentru produsele din Turcia.

În aşa fel va trebui să procedeze şi Ucraina. Se preconiza că în toamna anului trecut (pînă la summit-ul de la Vilnius al Parteneriatului Estic), în cadrul vizitei preşedintelui Ucrainei Viktor Ianukovici în Turcia, părţile vor semna un acord similar de liber schimb. Însă Ucraina, după cum se ştie, a refuzat.

Chişinăul planifică să semneze acordul de liber schimb cu Turcia în primăvara anului 2014, iar toamna – acordul de asociere, ce conţine şi acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Cînd acest lucru se va întîmpla, Moldova se va afla în relaţii economice libere pe patru direcţii simultan – cu ţările CSI, cu Asociaţia Central-Europeană de Liber Schimb (CEFTA), cu Uniunea Europeană şi cu Turcia. Atunci, practic, întregul comerţ extern va fi efectuat în regim de liber schimb.

Zona de liber schimb cu Turcia: dificultăţile tranziţiei

Viitorul acord de liber schimb va liberaliza comerţul dintre Moldova şi Turcia pe aproximativ 9 mii de poziţii tarifare. Negocierile pe marginea textului acestui document au decurs anevoios.

De exemplu, pe Moldova nu o avantajează liberalizarea mărfurilor industriale. Pentru a proteja cumva producătorii moldoveni, în cadrul negocierilor cu partea turcă s-a convenit asupra unor perioade de tranziţie de 3,5 şi 7 ani în privinţa unor mărfuri industriale „sensibile”, precum textilele, covoarele, mobila, unele materiale de construcţie, producţia chimică.

O altă problemă semnificativă o constituie cotele la producţia agricolă. Exportul producţiei complexului agroindustrial este principalul capitol de venit al Moldovei în comerţul cu Turcia. Producătorii moldoveni exportă pe piaţa turcă ouă, miere, untdelemn, grăsimi, ovăz, nuci, sucuri. Însă în Turcia producătorii agrari au o influenţă puternică, iar taxele vamale sînt extrem de înalte – de la 70% pînă la 180%, iar la unele poziţii şi 500%. Aceste cifre au fost convenite de turci în cadrul OMC. De aceea, calea spre compromisul privind poziţiile agricole a fost lungă.

De exemplu, negociatorii turci au refuzat categoric să ofere cote la zahăr şi miere. „Ni s-a spus un „Nu” hotărît. Mai ales la miere: pentru ei aceasta e un fel de tabu. Nicio ţară, cu care Turcia are acord de liber scimb nu beneficiază de preferinţe la această poziţie, iar taxele vamale la miere sînt destul de mari”, a declarat directorul direcţiei generale a politicilor comerciale din cadrul Ministerului Economiei, Inga Ionesii.

Destul de dure au fost negocierile privind ouăle de găină – turcii îşi apără piaţa, de aceea, din start a fost clar că mărimea cotelor la această poziţie va fi mică. Aşa şi s-a întîmplat – în textul final al documentului figurează cota de 250 de mii de bucăţi anual fără taxe. Totodată, turcii au fost de acord să aloce producătorilor moldoveni 7 mii de hectolitri pe an de vin fără taxe. Partea moldovenească a încercat să introducă în lista cotelor toate tipurile de carne – de vită, de porc, de pui, însă cota de 500 de tone a fost acordată doar pentru carnea de porc.

În schimb, partea moldovenească a reuşit să-şi menţină poziţia la producţia pomilegumicolă. Turcii insistau ca volumul alocat la fructe şi legume să fie valabil tot anul, inclusiv în sezonul agricol din RM. Negociatorii moldoveni însă nu au fost de acord. În rezultat, părţile au convenit că legumele şi fructele turceşti vor fi exportate în Moldova doar iarna. Acest fapt va permite reducerea preţurilor acestora pentru consumatorul autohton. Iar în cadrul sezonului, turcii vor achita taxele.

Gambitul turcesc

Pe parcursul negocierilor tranzitorii pe marginea acordului de liber schimb cu Turcia (toate cotele însă nu fusese convenite), specialiştii de la Ministerul Eoconomiei au estimat că în urma liberalizării regimului comercial, Moldova ar putea pierde circa 6 mil. dolari SUA din volumul comerţului actual cu Turcia. Iar pierderile totale de pe urma anulării taxelor vamale cu Uniunea Europeană şi Turcia, potrivit calculelor preliminare, ar putea ajunge la 50 mil. dolari SUA.

Ce-i drept, guvernul speră în creşterea investiţiilor turceşti. Însă experţii sînt pesimişti atît în privinţa unui bum investiţional din Turcia, cît şi în legătură cu „avantajele mari ale producătorilor moldoveni, care vor obţine accesul fără taxe pe piaţa cu peste 600 mil. de consumatori”, precum a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, în cadrul briefingului comun cu omologul său turc.

„Semnatarii acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană ne declară solemn că acum noi, chipurile, am putea să exportăm fără taxe în Occident, pe această piaţă enormă, producţia noastră pe întreg nomenclatorul de mărfuri, iar indicatorii economici se vor avînta în sus. Însă, în baza acordului existent privind comerţul asimetric cu UE, exportatorii moldoveni deja de cîţiva ani îşi exportă producţia fără taxe în Occident. Totodată, noi regulam valorificăm cotele stabilite. În pofida acestui fapt, noi nu am obţinut o creştere economică bruscă în urma accesului liber al mărfurilor noastre pe piaţa UE”, a declarat economistul Mihail Poisik.

O situaţia similară este şi la crearea zonei de liber schimb cu Turcia, consideră economistul. „Haideţi să examinăm datele statistice: la finele anului 2012, exportul producţiei moldoveneşti în Turcia a constituit 65,1 mil. dolari SUA, iar importul din Turcia în RM - 388,2 mil. dolari SUA. Adică, raportul exportului faţă de importul cu Turcia este de 1:6 – 1:7. Acum, cînd încă sînt în vigoare taxele vamale, toate pieţele deja abundă de producţie pomilegumicolă din Turcia, chiar şi cu pătrunjel şi mărar. Închipuiţi-vă ce va fi cu producătorii noştri agricoli, cînd pieţele se vor deschide şi taxele, chiar şi după o perioadă de tranziţie, vor fi anulate? Concomitent pe două direcţii: şi din partea UE, şi din partea Turciei”.

Directorul executiv al Institutului de Reforme Strategice, Elena Gorelova a delcarat încă la faza de pregătire a acordurilor cu UE şi Turcia că piaţa din Moldova nu este pregătită de asemenea schimbări cardinale. În opinia ei, Turcia, spre deosebire de Moldova, are o creştere economică stabilă, avînd o agricultură subvenţionată intens de stat. De exemplu, pentru dezvoltarea zootehniei, numai în 2012, Ministerul Alimentaţiei, Agriculturii şi Zootehniei din Turcia a alocat 2,1 mild. de lire turceşti (aproximativ 1,5 mild. dolari SUA), ceea ce a constituit 28% din bugetul total de subvenţionare a sectorului agrar. Incomparabil cu ai noştri 20 de dolari la hectar.

În opinia experţilor, în condiţiile de liber schimb cu Turcia şi cu ţările Uniunii Europene, concurenţa pe piaţa internă va creşte de cîteva ori. În rezultat, mulţi producători locali, anume din sectoarele de bază ale economiei – agricultura şi industria prelucrătoare, nu vor rezista acestei duble lovituri: producţia moldovenească cedează în faţa celei turceşti şi a celei europene după toţi parametrii – şi la calitate, şi la cost.

Mihail Poisik nu crede nici în afluxul de investiţii europene sau turceşti pe piaţa moldovenească. „În Turcia nu doar nivelul de subvenţionare în agricultură este mai înalt decît în Moldova, dar şi condiţiile climaterice sînt cu mult mai bune. De ce să investească în producţia din Moldova, unde este iarnă geroasă, energie electrică şi produse petroliere scumpe, cînd ei pot construi sere la ei în Turcia?”.

În consecinţă, foarte curînd RM ar putea dobîndi noi riscuri de reducere a conpetitivităţii producătorilor locali din cauza livrărilor fără taxe vamale a producţiei turceşti pe piaţa internă, în schimbul unor avantaje mai mult decît dubioase de la exportul fără taxe a producţiei moldoveneşti în Turcia.

Singura consolare este că aceste riscuri vor fi puţin amănate în timp şi spaţiu: spre deosebire de acordul de asociere cu Uniunea Europeană, ce va intra în vigoare practic imediat după semnare, în Turcia sînt proceduri mai complicate. De aceea, potrivit funcţionarilor turci, acordul de liber schimb cu Moldova, cel mai probabil, va fi ratificat şi va deveni funcţional nu mai devreme decît peste doi ani după semnarea documentului de către premierii celor două ţări.