Noi reguli pentru migranţi, sau Cu lucrurile la ieşire!

Foto: imenno.ru

Xenia Florea

De pe 1 ianuarie 2014 au intrat în vigoare noile reguli de aflare şi angajare în cîmpul muncii a migranţilor în Federaţia Rusă. Cetăţenii străini acum se pot afla pe teritoriul FR fără intenţia de a munci,,în total, cel mult 90 de zile, timp de jumătate de an.

Migranţii, care nu şi-au declarat statutul de gastarbeiter la intrarea în Rusia, nu vor putea primi permis de muncă. „Recent am ordonat ca cei care declară alte scopuri de sosire, decît cel de muncă, nu vor obţine nici permis de lucru, nici patenta. Gata, ajunge să ne jucăm de-a umaniştii”, a declarat acum o lună, şeful Serviciului Federal pentru Migraţie (SFM) al FR, Constantin Romodanovskii.

De aceea, preşedintele Congresului diasporelor moldoveneşti din FR, Alexandr Kalinin le-a recomandat cetăţenilor RM care se duc la muncă în Rusia să nu ascundă la frontieră adevăratul scop al călătoriei, ci la sosire, să-şi procure patentă de muncă , deşi aceasta prevede o procedură nu chiar comodă de achitare a unei taxe lunare de 1000 de ruble.

Pentru încălcarea regimului de aflare în Rusia, cetăţenii străini riscă o interdicţie la intrarea pe teritoriul FR pe o perioadă de 3-4 ani. Interdicţia va fi stabilită automat. Mai mult, şeful serviciului pentru migraţie din Rusia propune majorarea termenului interdicţiei de intrare pentru cetăţenii străini din ţările cu regim fără vize pînă la 5 ani (pentru depăşierea cu peste 6 luni a termenului de şedere) şi pînă la 10 ani (pentru depăşirea cu peste un an a termenului de şedere).

Aceste propuneri a fost făcute de Constantin Romodanovski la sfîrşitul lunii decembrie trecut, cînd Duma de Stat examina ratificarea Acordului privind regimul de aflare în FR a cetăţenilor din Tadjikistan. Deocamdată, interdicţia pe 5 ani este aflicată faţă de cetăţenii străini care, timp de un an, au fost traşi la răspundere administrativă de două şi mai multe ori pentru încălcarea ordinii publice.

„Nu sîntem de la faţa locului, stăm flămînzi, hoinărim ...”

Potrivit datelor Băncii Mondial, Rusia ocupă locul doi în lume după SUA, după numărul de migranţi – peste 12 mil. de oameni, majoritatea cărora se află ilegal în FR. Potrivit statisticilor ruse, în FR se află 11,1 mil. de cetăţeni străini, dintre care doar 1,8 mil. au permis de lucru sau patentă.

O parte din cetăţenii străini se află în Rusia la studii, tratament, în ospeţie la ruse, sau în calitate de turişti. „Rămîn 3,6 mil. de oameni, care intră în aşa-zisul „grup de risc”. Nu ne vom amăgi: majoritatea acestor oameni, desigur, lucrează undeva. Desigur, ilegal”, - a declarat şeful Serviciului Federal pentru Migraţie al FR într-un interviu pentru „Itoghi”.

Potrivit SFM şi a Ministerului de Interne al Rusiei, 40% din migranţii de muncă lucrează în construcţii, 30% - în comerţ, 10% - în producţie, 7%- în agricultură. 13% - în alte domenii.

Cotele, alocate anual, nu sînt suficiente pentru toţi doritorii. Pentru anul 2014, guvernul Federaţii Ruse, spre exemplu, a aprobat o cotă de 95,8 mii de aurotizaţii de şedere temporară pentru cetăţenii străini şi apatrizi pe teritoriul FR. Cote maxime au fost alocate pentru regiunea Moscova (7 mii), regiunile Kaliningrad şi Novosibirsk - cîte 4 mii, iar pentru Başkiria – 3,5 mii. Pentru Moscova au fost aprobate 2 mii de autorizaţii, Sankt Petersburg – 1,5 mii. Astfel, cota anuală oferită de Federaţia Rusă poate fi uşor acoperită de cetăţenii din Moldova.

Pînă în prezent, mugranţii de muncă se foloseau de faptul că cetăţenii unor state, inclusiv din Republica Moldova, se puteau afla pe teritoriul Federaţiei Ruse 90 de zile, fără înregistrare. Acest fapt le permitea să se angajeze în cîmpul muncii pe termen de pînă la 3 luni, după care migranţii părăseau Rusia, iar apoi imediat se întorceau. Noile reguli migraţionale pun cruce pe această schemă simplă, care permitea ocolirea legală a legislaţiei ruse.

Înăsprirea regulilor

În ultimii cîţiva ani, Federaţia Rusă îşi înăspreşte politica migraţională. Experţii explică acest fapt prin cîţiva factori. Atît interni, cît şi externi. Deşi din cauza situaţiei demografiec nefavorabile, FR are nevoie acută de forţă de muncă. Iar specialişii prognozează că această situaţie se va înrăutăţi şi mai mult în următoarele decenii.

Unul dintre factorii cu caracter intern este creşterea bruscă a ratei criminalităţii printre migranţi. Potrivit autorităţilor ruse, anul trecut s-a atestat o majorare de 70% a numărului de infracţiuni grave şi deosebit de grave, comise de cetăţenii din ţările CSI. La Moscova, fiecare al cincilea omor, fiecare al doilea viol şi fiecare al treilea jaf sînt săvîrşite de migranţi.

După violenţele din Biriuliovo din octombrie trecut, care au fost declanşate în urma uciderii localnicului Egor Şcerbakov, de care este suspectat migrantul azer, în societatea rusă au apărut discuţii privind necesitatea introducerii regimului de vize cu ţările CSI, precum şi înzestrarea serviciului migraţional cu funcţii ale poliţiei.

Anul trecut, Vladimir Putin a semnat un şir de documente, ce înăspresc legislaţia internă privind migraţia. Astfel, a fost introdusă interdicţia la intrarea în FR a cetăţenilor străini, în cazul în care se dovedeşte că aceştia au utilzat documente false, sau care în perioada aflării lor anterioare în Rusia s-au eschivat de la plata impozitelor sau amenzilor.

Din septembrie 2013, au fost majorate amenzile pentru încălcarea regulilor de intare în Federaţia Rusă, a regimul de şedere, a regulilor de angajare la lucru etc. Legea mai prevede posibilitatea anulării permisului de şedere sau autorizaţiei de muncă, dacă timp de 10 ani, pînă la momentul depunerii cererii, cetăţeanu străin a fost expulzat sau deportat din FR.

La finele anului trecut, Vladimir Putin a promulgat aşa-zisa lege a „apartamentelor de cauciuc”. Documentul înăspreşte, pînă la răspundere penală, pedepsele pentru încăplcarea regulilor de evidenţă a cetăţenilor FR şi de evidenţă migraţională a cetăţenilor străini şi a apatrizilor. În cadrul unei verificări speciale, Serviciul Federal pentru Migraţie a depistat peste 10 mii de „apartamente de cauciuc” în toată ţara, în care au fost înscrişi peste 500 de mii de persoane.

Acum, înregistrarea falsă a cetăţenilor, a celor străini sau a apatrizilor, se pedepseşte cu amenzi de la 100 pînă la 500 de mii de ruble, cu lucrul în folosul comunităţii timp de trei ani, sau cu închisoarea pînă la trei ani. Iar pentru aflarea în apartament fără înregistrare, mărimea amenzilor va constitui de la 2 pînă la 3 mii de ruble (pentru cetăţeni), de la 2 pînă la 5 mii de ruble (pentru proprietarii locuinţelor) şi de la 250 pînă la 750 de mii de ruble (pentru persoane juridice).
Printre factorii externi de înăsprire a politicii migraţionale, experţii menţionează negocierile FR cu Uniunea Europeană privind anularea regimului de vize (pentru care este necesară înăsprirea controlului de frontieră cu ţările CSI şi lupta cu migraţia ilegală), precum şi aprofundarea proceselor intergaţioniste în spaţiul euroasiatic.

De pe 1 ianuarie 2015, va trebui să funcţioneze plenar noua uniune euroasiatică –EURASEC – cu norme absolut noi, mai dure în privinţa circulaţiei oamenilor, mărfurilor şi serviciilor din ţările terţe. Vara trecută, la Chişinău, în cadrul forumului internaţional „Procese integraţioniste moderne: experienţe şi perspective”, directorul departamentului dezvoltării integrării din cadrul comisiei economice euroasiatice Viktor Spasskii a declarat că gastarbeiterii moldoveni ar putea fi afectaţi.

„Principiul e simplu: pentru membrii Uniunii Vamale nu vor fi restricţii nici la angajarea la lucru, nici la circulaţie, nici la asitenţa socială şi achitrea pensiilor – toţi vor fi egali. Cît priveşte ţările terţe – va fi un regim comun. Care? Deocamdată se lucrează în această direcţie. Însă eu, ca economist, pot spune deja acum că vor fi probleme!”, - a declarat funcţionarul rus.

„Ah, aceste degeţele ...”

În anii 2014 şi 2015, autorităţile ruse vor continua politica de înăsprire a regimului migraţional. Astfel, potrivit hotărîrii guvernului rus „cu privire la cota angajaţilor străini” în domeniul comerţului cu amănuntul şi sportului, activitatea cetăţenilor străini în comerţul cu amănuntul în coturi, în pieţe, în afara magazinelor şi în farmacii, este interzisă, începînd cu anul 2014.

De pe 1 ianuarie 2014, migranţii care au venit în Rusia în baza regimului fără vize şi care doresc să lucreze, sînt obligaţi să prezinte organelor teritoriale ale SFM documentele, ce confirmă lipsa narcomaniei şi a maladiilor infecţionase, ce pot prezenta pericol pentru cei din jur. Lista acestor maladii se aprobă de instituţia abilitată de guvern.

Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse propune introducerea, de pe 1 iulie 2014, a procedurii de „scanare a desenelor papilare ale celor zece degete de la mîinile cetăţenilor străini şi apatrizilor la perfectarea vizelor pentru intrarea în Federaţia Rusă”. De pe 1 ianuarie 2015, intrarea pe teritoriul Federaţiei Ruse va fi permis doar în baza paşapoartelor străine (această prevedere nu se referă la cetăţenii din Uniunea Vamală, adică cei din Kazahstan şi Belarus).

În anul 2015, în procesul de solicitare a permisului de muncă, a patentei, a permisului de şedere sau de aflare temporară, toţi migranţii vor trebui să susţină examene la istoria Rusiei, limba rusă şi bazele legislaţiei ruse. Totodată, de pe 1 ianuarie 2015, pentru migranţii de muncă, precum şi pentru cetăţenii Rusiei, se preconizează introducerea sistemului de confirmare a calificării. În acest scop, vor fi create centre speciale, unde vor fi testate rezultatele studiilor profesionale.

Valiza – gara - Moldova

Potrivit Serviciului Federal pentru Migraţie din Rusia, anul trecut, în total din cauza diferitelor încălcări, din Federaţia Rusă au fost expulzaţi peste 63 de mii de cetăţeni străiuni. Alţi 1,3 mii au fost deportaţi, iar altor 500 de mii ce cetăţeni străini le-au fost impuse restricţii de intrare pe un termen de la 3 pînă la 10 ani, 21,5 dintre care sînt moldoveni. Alţi 245 de mii de moldoveni au fost introduşi în „grupul de risc”.

Pentru Republica Moldova, înăsprirea legislaţiei migraţionale ruse, concomitent cu expulzarea din ţară a migranţilor-contravenienţi, constituie o catastrofă la nivel de stat. Din cei 1,2 milioane de moldoveni, ce lucrează peste hotare, pe teritoriul Federaţiei Ruse se află, potrivit diferitelor date, de la 550 de mii pînă la 750 de mii de persoane. Adică, aproximativ două treimi din gastarbeiterii moldoveni ce muncesc în Rusia, asigurînd cu transferurile lor puterea de cumpărare şi creşterea economiei naţionale, despre care atît de mult preferă să raporteze funcţionarii moldoveni.

Potrivit Băncii Mondiale, RM se află printre primele cinci state după volumul transferuriulor băneşti de peste hotare, raportat la PIB-ul ţării. Lider absolut este Tadjikistanul, unde transferurile băneşti ale cetăţenilor în ţară constituie aproximativ jumătate din PIB. În Moldova, acest indicator constituie 25-30%. Dacă în 2006, gastarbeiterii moldoveni au trimis acasă $854,55 mil., atunci în 2011 acest indicator a constituit deja $1,443 mild., în 2012- $1,494 mild., iar în primele zece luni ale anului 2013 - $1,319 mild. sau cu 7,6% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012. Totodată, din volumul total din transferuri, 37,2% au fost efectuate în ruble ruseşti, 32% - în euro şi 30,8% - în dolari SUA.

Majoritatea absolută a migranţilor moldoveni din Rusia nu au permise de lucru. Surse din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, spun că numărul cetăţenilor moldoveni ce muncesc legal în Rusia constituie puţin peste 200 de mii. Ceilalţi sînt candidaţi potenţiali la expulzare.

Desigur, la întrevederile cu reprezentanţii diasporei moldoveneşti sau cu tineretul ce se află peste hotare, premierul Iurie Leancă poate oricît să cheme, cu un pafos patriotic, gastarbeiterii să se întoarcă acasă şi să le promită locuri de muncă şi salarii mari. Iar deputata Ana Guţu îi numeşte pe migranţi „oameni fără demnitate”, plîngîndu-se pe salariul mic de deputat şi calificîndu-l drept „o ruşine” faţă de lefurile deputaţilor din alte ţări. (interesant, dna Guţu, în general, se gîndeşte de unde se iau banii în buget?)

Cît nu s-ar vorbi la guvern despre schimbarea paradigmei economice, despre liberalitarea pieţei, lupta cu corupţia, economia tenebră sau asigurarea cu locuri de muncă şi salarii mari a miganţilor – toate acestea sînt doar lozinci. În realitate, de ani buni, toţi indicatorii marcoeconomici şi starea generală a economiei depind de dinamica transferurilor de la migranţii muncii. De aceea, ne este frică să ne imaginăm ce va fi cu economia moldovenească, dacă Rusia, bazîndu-se pe noua legislaţie migraţională, va decide, brusc, să deporteze cel puţin jumătate din migranţii din Moldova.