Vaclav Klaus: Euro, greşeala tragică a Europei

Foto: ruvr.ru

Cum poate fi asigurată o dezvoltare stabilă în condiţii de incertitudine? Savanţi cu renume mondial şi specialişti, printre care se numără şi fostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Klaus, au examinat această problemă la Moscova în cadrul Forumului Economic Gaidar.

Vaclav Klaus a acordat un interviu postului Vocea Rusiei.

Vocea Rusiei: Domnule Preşedinte, privind din Rusia, întreaga dumneavoastră activitate este pătrunsă de preocuparea faţă de independenţa Cehiei. Însă Cehia este un membru al UE care se îndreaptă spre federalizare, vrea să aibă o armată şi valută comună, alegeri directe prezidenţiale. Cum îşi pot proteja ţările suveranitatea naţională într-o asemenea situaţie?

Vaclav Klaus: Eu cred că procesul creării unei Europe unite este nefiresc. Explic şi de ce. Cehia nu este o ţară mare. Timp de aproape 400 de ani noi am fost sub domnia Habsburgilor şi am încercat din toate puterile să scăpăm de ea. În a doua jumătate a sec. XX, noi am trăit sub mîna Moscovei şi am fost bucuroşi să ne cîştigăm independenţa după căderea regimului comunist. Şi iată că acum, pentru a treia oară, ne putem pierde suveranitatea, de data aceasta sub dictatul Bruxelles-ului? Din punctul de vedere al unei perspective istorice, acest lucru ne va duce într-un adevărat impas.

Vocea Rusiei: Cu toate acestea, se pare că Cehia se va integra mai mult în UE, avînd în vedere intrarea în Zona Euro. Premierul Jiri Rusnok a declarat acest lucru înainte de a demisiona, iar el poate fi numit în postul de preşedinte al Băncii Naţionale Cehe.

Vaclav Klaus: Am fost uimit de declaraţia lui. Potrivit sondajelor de opinie, doar 6% din cehi ar dori să fie în Zona Euro. 16% se referă la o perspectivă îndepărtată. Asta înseamnă că 78% se pronunţă categoric împotriva renunţării la coroană. Se înţelege că opiniile oamenilor nu constituie o garanţie împotriva paşilor greşiţi ai Guvernului. Euro a fost o greşeală tragică, o decizie voluntaristă luată de politicienii europeni.

Vocea Rusiei: Cehia, ca şi toate statele din UE, tinde la o independenţă faţă de energia rusă. Însă miza pe o alternativă sub forma gazelor de şist a dat greş. Cum se vor dezvolta în continuare relaţiile pe piaţa de energie? Îşi va menţine Rusia poziţia de lider?

Vaclav Klaus: Ca economist, consider că jocurile politice bazate pe presupusa teamă de dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti sînt absolut inutile. Trebuie să fie luate decizii economice normale. Hidrocarburile trebuie să fie cumpărate de cei care oferă un preţ mai convenabil, un transport mai sigur, indiferent dacă este Rusia, sau, să zicem, Azerbaidjan. Însă sînt extrem de surprins atunci cînd văd că politicienii de la Bruxelles devin dintr-o dată experţi în energie şi dictează care anume conductă urmează să fie aleasă. Nu este treaba lor, importantă este opinia specialiştilor.

Vocea Rusiei: Nu numai liberalizarea pieţei de energie deteriorează relaţiile dintre Rusia şi UE. Apărarea antirachetă, apărarea drepturilor omului şi multe altele sînt probleme iritante. Cum se poate ieşi de sub acest „munte” de neînţelegeri şi pretenţii reciproce?

Vaclav Klaus: Problemele imaginare trebuie să treacă pe planul secundar. De exemplu, eu nu cred că în anul 2014 problemele legate de scutul antirachetă vor agrava semnificativ relaţiile ruso-europene. Asta numai în cazul în care ea nu va fi în permanenţă exagerată de jurnalişti.

Gaiane Hanova