Anul 2013 în spaţiu: planuri după meteorit

Foto: er.ru

Startul rachetei purtătoare Soiuz-2.1v cu trei sateliţi la bord, care a avut loc pe 28 decembrie a încheiat anul spaţial în Rusia. Acest an a fost foarte încărcat, este de ajuns să ne amintim de începutul cooperării cu Agenţia Spaţială Europeană în cadrul proiectului marţian, accidentul rachetei Proton cu trei sateliţi GLONASS şi reforma sectorului spaţial al ţării, despre care s-a vorbit de foarte mult timp.

Un eveniment important a fost mult-aşteptatul acord privind proiectului EkzoMars, semnat de Roscosmos şi Agenţia Spaţială Europeană în luna martie. Putem spune că el a stabilit partea „marţiană” a programului Rusiei pînă în anul 2020. Conform lui, Rusia devine participant cu drepturi depline al proiectului EkzoMars şi va oferi nu numai rachete purtătoare pentru lansarea aparatelor în spaţiu, dar şi va instala echipamente ştiinţifice şi va primi acces la datele ştiinţifice.

Partea „selenară” a programului spaţial, de asemenea poate fi realizată cu participarea Agenţiei Spaţiale Europene, care şi-a exprimat interesul faţă de proiectul comun cu Rusia. Cu toate că această participare are deocamdată statut de intenţii, această tendinţă imprimă optimism.

O veste bună este faptul că observatorul Spektr-R, funcţionează în spaţiu de peste doi ani. Anul acesta s-a încheiat programul ştiinţific timpuriu de observaţii şi a început programul ştiinţific-cheie la care participă oameni de ştiinţă din întreaga lume. Pe orbită continuă să funcţioneze microsatelitul Cibis-M, care monitorizează din spaţiu furtunile terestre.

De altfel, în ce priveşte rezonanţa, informaţiile de pe planeta Marte cedează în faţa informaţiilor primite de la noii membri ai „clubului spaţial” – China, India, Japonia, Iran, Coreea de Sud. În afară de un nou zbor cu echipaj uman, China a lansat în spaţiu un rover, care a aterizat lin pe suprafaţa Lunii. Nava spaţială interplanetară indiană se află pe traiectoria zborului spre Marte. Japonia a lansat în spaţiu un observator astrofizic la bordul rachetei purtătoare noi Epsilon, Iranul a trimis într-un zbor suborbital o maimuţă, iar Coreea de Sud, a lansat în spaţiu pentru prima oară un satelit la bordul unei rachete purtătoare proprii.

Şi totuşi, simbol al anului 2013 trebuie să fie ales meteoritul, care s-a izbit de Pămînt lîngă Celiabinsk şi a reamintit omenirii că spaţiul nu este chiar atît de departe de fiecare din noi. Din fericire, căderea lui nu s-a soldat cu victime, cu toate că prejudiciile au fost destul de mari. Meteoritul de la Celiabinsk a devenit subiectul multor publicaţii de diferite niveluri: şi experţii şi nespecialiştii au evaluat greutatea, dimensiunile şi mulţi alţi parametrii ai corpului ceresc cu ajutorul videoclipurilor şi fotografiilor accesibile. Iar agenţiile spaţiale au început să vorbească tot mai insistent despre necesitatea monitorizării corpurilor cereşti care prezintă un pericol potenţial.