Evgheni Şevciuk: Voi – la stînga, noi – la dreapta

Foto: nr2.ru

Xenia Florea

Preşedintele autoproclamatei RMN, Evgheni Şevciuk a făcut bilanţul anului 2013. În cadrul conferinţei de presă la Tiraspol el a relatat despre „ultimatumurile” Chişinăului, despre „blocarea transporturilor pentru întreprinderile transnistrene”, despre confirmarea temerilor Tiraspol-ulului după ce a confruntat textul Acordului de asociere cu UE, parafat la Vilnius, precum şi despre faptul de ce RMN a decis să adopte legislaţia rusă. „Noi avem viziuni diferite asupra proceselor integraţioniste”, a declarat Evgheni Şevciuk.

Anume în acel moment, Guvernul de la Chişinău aproba Planul anual de armonizare a legislaţiei naţionale cu directivele Uniunii Europene.

Armonizare pe vectori diferiţi, sau ochi pentru ochi

Iniţiativa de implementare a legislaţiei Federaţiei Ruse pe teritoriul RMN a venit din partea lui Evgheni Şevciuk. La începutul lunii decembrie, el a expediat sovietului suprem al Transnistriei un proiect de lege în acest sens. Iar miercuri, pe 25 decembrie, chiar în ajunul conferinţei de presă, parlamentul autoproclamatei republici a aprobat acest document în primă lectură.

La întîlnirea cu jurnaliştii, Evgheni Şevciuk nu a ascuns faptul că iniţiativa legislativă privind trecerea RMN la legislaţia rusă este o consecinţă directă a rezultatelor summit-ului de la Vilnius.

În principiu, după Vilnius, era şi de aşteptat că Tiraspolul va veni cu acţiuni de răspuns. În ajunul summit-ului din capitala lituaniană, partea transnistreană şi-a exprimat, în repetate rînduri, iritarea în legătură cu faptul că nu a fost implicată ca participant cu drepturi depline la negocierile cu Uniunea Europeană privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.

Doar în calitate de observator. Asta deşi grupurile transnisrene de mărfuri, exportate pe piaţa europeană, se deosebesc esenţial de cele moldoveneşti, şi deci, negocierile trebuiau să aibă loc direct, dar nu prin intermediari.

Analiştii economici deja au menţionat că Chişinăul nu trebuia să manifeste o principialitate excesivă în cadrul negocierilor cu Bruxelles-ul, ignorînd dorinţa logică a Tiraspol-ului de a-şi apăra interesele economice.

„Noi aveam o anumită informaţie privind unele capitole din aceste acorduri, fapt ce ne-a trezit îngrijorare şi noi am vorbit deschis despre aceasta. Mai mult, pentru a clarifica unele detalii, eu am adresat o cerere în scris conducerii Moldovei, pentru a ni se oferi textul acestui acord, deoarece acordurile tarifare necesită o coordonare cu întreprinderile noastre. Din păcate, ni s-a refuzat, practic, în mod ultimativ”, a declarat Evgheni Şevciuk în cadrul conferinţei sale de bilanţ.

Şi iată textul acordului de asociere a RM cu Uniunea Europeană, a fost, în sfîrşit, publicat. Drept că doar în limba engleză. „Este o abordare interesantă în semnarea acordurilor internaţionale, cînd pentru o parte textul este scris în limba părţii terţe. Este ceva nou în relaţiile internaţoinale, din punctul de vedere al semnării acordurilor economice”, a menţionat cu sarcasm preşedintele autoproclamatei RMN.

Totodată, Tiraspolul a făcut cunoştinţă cu conţinutul documentului şi, precum a spus Evgheni Şevciuk, „toate temerile noastre, în urma verificării textului, pe care l-am văzut după publicare, s-au confirmat”. „ Experţii noştri au ajuns la concluzia că, dincolo de euforia semnării acestui acord, economia transnistreană nu este competitivă (nu vorbesc despre cea moldovenească) pentru ca să poată concura pe deplin cu producătorii similari din Uniunea Europeană. Iar multe poziţii creează mai multe probleme, decît perspective pozitive”.

În principiu, problemele deja au apărut, potrivit lui Evgheni Şevciuk. Deşi Acordul de asociere şi cel de liber schimb cu Uniunea Europeană a fost doar parafat de Chişinău. „Moldova şi-a modificat coridoarele de transport pentru asigurarea cu materie primă a întreprinderilor noastre exportatoare. Deja astăzi este practic imposibil să mai exportăm în Europa, dacă nu aducem materia primă prin Moldova. Prelungirea rutelor creează probleme pentru întreprinderile transnistrene. Nimeni nu explică nimic, toţi acţionează orbeşte. În opinia mea, aceasta este consecinţa ideologiei de suprimare economică. Această ideologie va conduce la distrugerea bazelor cooperării politice, demonstrată în perioada 2012-2013”.

Dacă acest lucru este adevărat, atunci istoria cu trecerea demonstrativă a Transnistriei la legislaţia rusă este cu mult mai confuză şi mai profundă decăt afirmaţia banală „aceste acţiuni ale administraţiei de la Tiraspol poartă un caracter provocator” (I. Corman), sau „nu există alte interese în această regiune separatistă decît să împiedice parcursul european al Moldovei (A. Guţu).

Doar că trebuie să vedem cine a dat „răspunsul asimetric”: Tiraspol-ul la faptul că, după Vilnius, Chişinăul a început să preseze agenţii economici din RMN, profitînd de faptul că acum în structura exportului transnistrean, Uniunea Europeană ocupă aproximativ 30%, iar alte 36% din exportul transnistrean este orientat spre partea dreaptă a Nistrului. Sau Chişinăul a răspuns astfel la iniţiativa legislativă a lui Evgheni Şevciuk de a introduce legislaţia rusă în Transnistria, „pentru că dacă noi vrem să intrăm în spaţiul comercial eurasiatic, în cadrul Uniunii Vamale, atunci noi trebuie să facem modificările acum, pentru a evita pe viitor dificultăţile de ordin legislativ”.

De la zis pînă la făcut

Totodată, în Transnistria atitudinea faţă de iniţiativa legislativă a lui Evgheni Şevciuk privind trecerea la legislaţia rusă este la fel de neunivocă ca şi ca din Moldova din partea dreaptă a Nistrului faţă de instalarea de către Bruxelles a „dictaturii fax-ului” în cazul semnării şi intrării în vigoare a acordului de asociere cu UE.

Proiectul de lege elaborat de administraţia pretinsului preşedinte al Transnistriei este o modificare a Constituţiei RMN. Potrivit acestuia, „sistemul de drept din Republica Moldovenească Nistreană este format în baza legislaţiei Federaţiei Ruse, a legislaţiei Republicii Moldoveneşti Nistrene, precum şi a acordurilor internaţionale”. Totodată, legislaţia federală a FR în Transnistria va deveni „un punct de reper prioritar”, iar legislaţia locală „va ocupa un nivel sub-federal”.

Iar dacă ţinem cont de faptul că, potrivit art. 58 din Constituţia RMN, „exercitarea anumitor competenţe de către organele puterii de stat ar putea fi delegate ... altui stat, dacă acest fapt nu conduce la limitarea drepturilor şi libertăţilor omului ... şi nu contravine bazelor orînduirii constituţionale”, unii comentatori transnistreni se întreabă cu indignare ce va fi acum cu independenţa RMN: „Reiese că preşedintele, benevol, printr-o semnătură, cedează suveranitatea statului?”.

Comentînd iniţiativa legislativă a lui Evgheni Şeviuk, preşedintele Partidului „Rodina” din Transnistria, Alexandr Karaman i-a amintit preşedintelui că, potrivit art.1 din Constituţie, RMN este un stat suveran şi independent; purtătorul suveranităţii şi singura sursă de putere în stat este poporul; exprimarea supremă a puterii poporului sînt referendumul şi alegerile libere; nimeni nu poate acapara puterea în Transnistria; acapararea puterii sau însuşirea competenţilor statului constituie o infracţiune gravă împotriva poporului; Constituţia RMN, precum se ştie, a fost adoptată în cadrul referendumului.

De aceea, potrivit lui Alexandr Karaman, „niciun fel de art.58.1 şi nicio lege constituţională nu poate modifica ceea ce a fost adoptat prin referendum şi constituie temelia orînduirii constituţionale”. Iar ceea ce propune preşedintele RMN, este „în esenţă, renunţarea la independenţă şi la supremaţia Constituţiei Republicii Moldoveneşti Nistrene. Nu este altceva decît o lovitură constituţională de stat”.

În afara îngrijorării privind menţinerea suveranităţii autoproclamatei republici şi supremaţia Constituţiei acesteia, deputaţii şi experţii transnistreni mai au şi întrebări mai pragmatice. Dacă sistemul legislativ al Federaţiei Ruse este superior celui local, cum atunci vor fi reglementate în Transnistria drepturile funciare sau electorale, impozitarea, cum va arăta sistemul judecătoresc? Toate acestea sunt mult prea diferite. În RMN nu există proprietate privată asupra pămîntului, în Rusia – este. Rusia este un stat federal, RMN – unitar. În RMN există sistemul electoral majoritar, în Rusia – proporţional (din 2016 acesta va fi mixt).

Totodată, la finele anului 2010, Duma de Stat a introdus modificări în legea federală „Cu privire la principiile generale de organizare a subiecţilor legislativi (reprezentativi) şi a organelor executive ale puterii de stat ale Federaţiei Ruse”. Potrivit acestor modificări, de la 1 ianuarie 2015, şefii subiecţilor FR nu se vor numi preşedinţi. În Rusia poate fi doar un preşedinte – şeful statului.

Aşa că, după idee, Evgheni Şevciuk ar trebui să renunţe la statutul de preşedinte şi să-şi numească funcţia altfel. Deşi, desigur, Transnistria nu este subiect al Federaţiei Ruse, deşi vrea să trăiască după legile federale ruse. De aceea, deputaţii din opoziţia transnistreană se tem că iniţiativa legislativă a lui Evgheni Şevciuk ar putea genera mai mult haos decît să aducă un folos real autoproclamatei republici.

La moara cui toarnă apă Evgheni Şevciuk?

Potrivit, liderului auroproclamatei RMN, modificările la Constituţie, propuse de el, vor fi adoptate în lectură finală peste 2-3 luni. Adică, în primăvară, Transnistria va începe să trăiască după legile Federaţiei Ruse.

Chişinăul a calificat drept „provocare” iniţiativa lui Evgheni Şevciuk privind trecerea la legislaţia Rusă şi a cerut Rusiei „să clarifice poziţia”. FR, deocamdată, tace, însă potrivit preşedintelui Parlamentului Igor Corman, „din cîte ştiu prin canalele sale diplomatice Rusia declară că nu susţine aceste acţiuni”.

Părerile politologilor sînt împărţite. Unii consideră că Tiraspolul şi Moscova în acest caz acţionează de comun acord, respunzînd „asimetric” la apropierea Chişinăului de Bruxelles şi Bucureşti. În opinia altora, iniţiativa legislativă privind trecerea Transnistriei la legislaţia rusă constituie o improvizaţie post-Vinlius a lui Evgheni Şeviuc, care şantajează astfel Chişinăul şi le semnalează autorităţilor moldovene să acestea nu sînt destul de cooperante şi active în dialogul cu Tiraposlul şi în implicarea acestuia în negocierile cu partenerii europeni.

Alţii consideră că, pe măsura apropierii de semnarea acordului de asociere cu UE (preconizată pentru toamna 2014), asemenea provocări şi presiuni din partea Tiraspolului se vor amplifica. Nu în zadar Evgheni Şevciuk în cadrul conferinţei sale de bilanţ a menţionat că „perioada condiţiilor de nesupunere a instituţiilor de învăţămînt cu predare în limba română, ce activează pe teritoriul Transnistriei, ocupă sediile municipale şi nu achită impozite în bugetul transnistrean, se apropie de sfîrşit”.

O altă categorie de analişti sînt de părere că orice ar face Transnistria, ce sistem legislaiv nu ar introduce – rus sau chinez - conform normelor dreptului internaţional Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova şi nimeni deocamdată nu are de gînd să modifice această situaţie. Inclusiv Rusia.

Iar preşedintele Partidului „Rodina” din Transnistria, Alexandr Karaman consideră că, prin iniţiativa sa legislativă, Evgheni Şevciuk îi aduce un deserviciu FE şi toarnă apă la moara adversarilor ei”. „Unii nu pot ierta Rusia pentru recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei. Nu spun că Rusia suferă din cauza aceasta, însă doar cel leneş nu încearcă să dea în ea pentru nesemnarea de către Ucraina a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Tocmai se încheiase summit-ul de la Vilnius al miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor-membre ale OSCE, la care a fost exprimată poziţia, inclusiv a MAE rus, pe marginea procesului de negocieri cu Transnistria şi Republica Moldova. Cu ce ocazie era acest deserviciu pentru Rusia? Iată, unii deja propun boicotarea Jocurilor Olimpice de la Soci, în semn de solidaritate cu reprezentanţii minorităţilor sexuale. Acum se mai propune un alt motiv? Oare e puţin că Rusia şi aşa acordă un enorm ajutor material, informaţional şi politic?

Dacă actuala iniţiativă este o consecinţă a neînţelegerii adecvate a situaţiei şi momentului, atunci încă ar mai fi cum ar fi. Dacă însă este o provocare conştienră, atunci e cu mult mai grav. Aceasta ar putea impulsiona atacurile asupra Rusiei, ar putea genera un nou val de cereri de evacuare a contingentului Grupului Operativ de trupe ale Federaţiei Ruse şi a forţelor de pacificare, înlocuirea formatului de menţinere a păcii. Iar acest lucru este destul de serios”, - consideră Alexandr Karaman.

Dar mai există un punct de vedere, destul de original privind iniţiativa legislativă a lui Evgheni Şevciuk şi consecinţele ei. Potrivit acesteia, dacă după alegerile parlamentare în Moldova din dreapta Nistrului la putere vor veni partidele orientate spre integrarea eurasiatică, atunci experienţa Transnistriei de armonizare a legislaţiei cu cea rusă ar putea fi foarte utilă pentru Chişinău, în cazul în care acesta va decide să schimbe cursul spre integrarea în Uniunea Vamală.