Top 10 decizii ale Curţii Constituţionale în 2013

Foto: mk.ru

Victor SURUGIU

Pe parcursul ultimului an, Curtea Constituţională a emis verdicte, ce au avut un rol decisiv pentru unele partide şi unii actori politici. Tot mai des acest organ joacă rolul de ultimă instanţă, ce adoptă decizii de importanţă statală. Unele dintre acestea pot avea impact nu doar asupra unor forţe politice, dar şi asupra întregii ţări. Noi.md prezintă un top al deciziilor Curţii Contituţionale, care au fost cele mai importante, în opinia noastră. Odată cu acesta, lansăm o serie de articole, dedicate bilanţului anului 2013.

1. Cu privire la nepedepsirea şi independenţa judecătorilor

În decizia sa din luna mai, CC s-a calificat, pentru prima dată, drept un organ politic, fapt ce „reiese din modul de alegere a judecătorilor”, precum şi şi-a anunţat nesubordonarea faţă de autorităţi. În această decizie se menţionează că deciziile CC nu pot fi contestate de niciun organ al puterii Mai mult, Curtea şi-a asumat dreptul de a se convoca în şedinţe plenare, chiar şi atunci cînd plenul nu este completat de către toţi reprezentanţii puterii.

CC a precizat că judecătorii nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile şi opiniile lor, atît pe parcursul exercitării mandatului, cît şi după expirarea acestuia. De asemenea, Parlamentului i s-a retras dreptul de a demite judecătorii pentru încălcarea jurămîntului.

Curtea a decis că „orice normă legală sau modificare legislativă, ce va avea drept consecinţă blocarea sub orice formă a funcţionalităţii CC, este considerată apriori neconstituţională”. Prevederile Constituţiei, ce permit Parlamentului să reglementeze organizarea şi activitatea Curţii prin legi organice au fost interpretate de CC drept o posibilitate de extindere şi întărire a actualelor mecanisme.

2. Cu privire la limba de stat

Decizia CC privind denumirea limbii de stat a devenit un element logic în şirul atacurilor asupra statalităţii moldoveneşti, întreprinse în ultimul timp. Judecătorii au mers împotriva Constituţiei RM, în condiţiile unui vădit conflict de interese, legat de deţinerea cetăţeniei române de către magistraţi.

În decembrie, Curtea a decis că Declaraţia de independenţă, în care se vorbeşte despre limba română, este un document de bază a Moldovei, şi în esenţă, mai important decît Constituţia. Verdictul CC prevede că limba oficială a Moldovei este limba română, dar nu moldovenească, aşa cum este scris în Legea Supremă.

Majoritatea experţilor şi comentatorilor au supus unei critici dure decizia CC, considerînd că aceasta contravine nu doar Constituţiei, dar şi realităţilor istorice. Mulţi dintre ei sînt convinşi că poziţia exprimată de către judecători ar fi constituit un motiv serios pentru demitere, dacă autorităţile nu le-ar fi conferit magistraţilor de la CC un statut special, legat de inamovibilitatea absolută.

3. Cu privire la remanierile din guvern şi alte instituţii

În 2013, calea spre CC au ţinut-o cei care au dorit să-i detroneze pe cei aflaţi la putere sau, dimpotrivă, să le menţină înaltul statut. Curtea, în repetate rînduri, a dat de înţeles foarte clar că are ultimul cuvînt la aprobarea deciziilor cu privire la cadre. CC a declarat neconstituţionale demisiile directorului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Victor PArlicov şi a virepreşedintelui Curţii de Conturi Tudor Şoitu.

Potrivit concluziilor anunţate, este vorba despre inamovibilitatea unor funcţii, demiterea din care este posibilă doar în cazuri excepţionale. Mai mult, au fost declarate neconstituţionale remanierile din guvern. În luna mai, CC a hotărît că Iurie Leancă i-a demis ilegal pe vicepremierul Mihai Moldovanu, pe ministrul Transporturilor, Anatolie Şalaru şi pe directorul Agenţiei „Moldsilva”, Ion Ceban. Toţi cei demişi reprezintă Partidul Liberal.

La examinarea acestei sisizări, CC a recunoscut drept neconstituţionale articolele Legii cu privire la Guvern, ce prevăd extinderea competenţelor guvernului provizoriu şi ale premierului interimar. Modificările au fost adoptate în luna mai, cu voturile comuniştilor şi liberal-democraţilor. CC a interzis guvernului provizoriu să demită sau să numească miniştrii, precum şi conducătorii de instituţii subordonate Executivului.

4. Cu privire la principala funcţie în Parlament

În luna mai, CC a examinat şi problema privind demisia lui Marian Lupu din funcţia de preşedinte al Parlamentului şi legalitatea instituirii interimatului acestei funcţii. Unii jurişti au considerat că în asemenea condiţii parlamentul este nefuncţional, însă Curtea a confirmat constituţionalitatea acestor acţiuni.

Potrivit concluziilor CC, deputaţii trebuiau să purceadă imediat la alegerea unui nou şef al Legiislativului. Aleşilor poporului li s-a indicat ca desemnarea candidaţilor şi votarea trebuie să aibă loc în termene cît mai restrînse. Totodată, magistraţii au stabilit că prevederile constituţionale exclud egalarea mandatului preşedintelui parlamentului cu cel al preşedintelui interimar.
În opinia unor analişti, în realitate, CC şi-a îndeplinit misiunea de înlăturare din fotoliul principal al parlamentului a Lilianei Palihovici – reprezentanta liberal-democraţilor.

5. Cu privire la controlul asupra Procuraturii

Verdictul Curţii Constituţionale din luna mai prvind redemiterea lui Corneliu Gurin din funcţia de procuror general a fost unul destul de previzibil – acest post este mult prea important pentru unii actori politici, pentru ca decizia să fie alta. În ajun, liberal-democraţii au fost de acord să voteze această candidatură în schimbul fotoliului de premier pentru Vlad Filat, promis de Partidul Democrat.

Însă, ulterior, toate înţelegerile au căzut şi democraţii nu au avut altă opţiune decît să-şi restituie controlul asupra Procuraturii Generale, cu ajutorul CC. Hotărîrea Parlamentului din 3 mai cu privire la anularea numirii procurorului general a fost declarată neconstituţională. Iar a doua zi după pronunţarea verdictului CC, Gurin a revenit la Procuratura Generală.

Potrivit experţilor, prin această decizie, judecătorii Curţii, ca niciodată, şi-au manifestat neimparţialitatea şi şi-au întărit imaginea de organ ce intervine mereu în divergenţele dintre partide. La adoptarea deciziei au fost ignorate voturile a 65 de deputaţi, care s-au pronunţat pentru demiterea procurorului general. Potrivit comisiei parlamentare, la numirea sa, Gurin ar fi obţinut mai puţine voturi decît au fost anunţate după votare şi ar fi falsificat unele date din CV.

6. Cu privire la pretenţiile lui Vlad Filat la funcţia de premier

Unul dintre cele mai răsunătoare verdicte ale CC privind remanierile a fost cel din luna aprilie, pe care mulţi analişti l-au calificat drept deces politic al liderului PLDM Vlad Filat. Judecătorii au stabilit ilegalitatea desemnării lui în calitate de candidat la funcţia de premier, în legătură cu acuzaţiile de corupţie a guvernului.
Cabinetul de miniştri a fost demis prin votul de neîncredere anume din acest motiv, iar CC a considerat că revenirea lui Filat în această funcţie de conducere este inoportună.

Este remarcabil faptul că autorii sesizării nu au pus problema atît de larg, însă din motive cunoscute doar de judecători, CC a decis să depăşească limitele sesizării. Acest verdict i-a mirat pe mulţi politicieni şi parteneri străini, care urmăresc situaţia din ţara noastră. De asemenea, foarte mulţi au menţionat faptul că decizia CC este una politică şi că aceasta face parte din agenda unui partid.

Astfel, a fost iniţiat procesul de anihilare a celui mai puternic concurent electoral, iar observatorii se întrebau: unde a dispărut principiul constituţional al prezumpţiei nevinovăţiei şi de ce aceleaşi interdicţii nu se referă şi la alţi membri ai guvernului, înlăturat de la putere în urma acuzaţiilor de corupţie.

7. Cu privire la transmiterea aeroportului în concesiune

La examinarea sisizării privind transmiterea Aeroportului de la Chişinău în concesiune, CC pentru prima dată şi-a utilizat dreptul de „veto”, sistînd acţiunea unor hotărîri de guvern şi interzicînd întreprinderea oricăror acţiuni în vederea executării acestora. Judecătorii au invocat consecinţele negative ale tranzacţiei şi posibilitatea prejudicierii securităţii economice a statului. Astfel, CC le-a amintit puterii legislative şi celei executive că are dreptul să blocheze temporar orice lege sau hotărîre, decret sau chiar acorduri internaţionale, care poartă semne ale ilegalităţii.

Mulţi experţi au considerat că concesiunea va fi declarată ilegală, deoarece concursul a fost desfăşurat în mod netransparent şi nu au fost anunţate condiţii clare pentru potenţialii investitori. Totodată, prima hotărîre a guvernului privind aeroportul a fost adoptată anume în momenul cînd executivul era demis, cînd competenţele lui erau limitate la administrarea problemelor sociale.

Însă, în consecinţă, CC şi-a declinat competenţa de examinare a sesizării privind manipularea cu proprietatea publică. Drept motiv a fost invocat faptuil că „controlul constituţionalităţii hotărîrilor de guvern poate fi exercitat de judecătoriile de drept comun”.

8. Cu privire la salariile din justiţie

În luna septembrie, CC i-a susţinut pe cei 2000 de funcţionari ce reprezintă justiţia moldovenească. Decizia se referea la modificările din anul trecut la Legea cu privire la sistemul de remunerare a funcţionarilor publici. Deputaţii au aprobat un nou plafon, majorat, al salariilor pentru secretariatul parlamentului, aparatul preşedintelui şi Cancelariei de Stat, dar a lipsit de majorări personalul similar de la Curtea Supremă de Justiţie şi Consiliul Suprem al Magistraturii.

Funcţionarii aparatelor centrale ale ministerelor primeau mai mult ca angajaţii curţilor de apel, iar salariile angajaţilor aparatului preşedinţilor de raioane depăşeau lefurile personalului de la judecătoriile raionale şi sectoriale. Corpul judecătoresc a văzut în acest fapt o discriminare vădită a lucrătorilor din justiţie şi o ignorare a principiului egalităţii puterilor. Curtea Constituţională a susţinut demersul judecătorilor.

Salariul funcţionarilor publici din sistemul judecătoresc şi procuratură a fost pus în concordanţă cu remunerarea angajaţilor puterilor executive şi legislative. Leafa acestora s-a majorat cu sume suprinse între 700 şi 3000 lei, în funcţie de stagiul de muncă şi coeficientul tarifar.

9. Cu privire la interzicerea secerii şi ciocanului

În luna iunie, CC a adoptat o decizie de reîntoarcere a simbolurilor comuniste în viaţa politică. În privinţa ilegalităţii interzicerii secerii, ciocanului şi altor purtători cu imaginea lor, se pronunţaseră anterior OSCE şi Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei.

În pofida acestui fapt, chestiunea a fost examinată o perioadă lungă de timp. În cele din urmă, din cei patru judecători care au examinat sesizarea, doar doi s-au pronunţat pentru ilegalitatea interdicţiei, iar preşedintele CC, Alexandru Tănase a avut o opinie separată în acest sens.

În verdict se menţionează că Parlamentul a urmărit scopuri legale, însă interdicţia nu corespunde principiului clarităţii şi previzibilităţii. Cu alte cuvinte, CC le-a lăsat politicienilor un spaţiu larg pentru manevre. Aceştia au posibilitatea să corecteze, la dorinţă, „erorile” indicate de Curtea Constituţională, să inventeze alte restricţii pentru sombolurile comuniste.

10. Cu privire la atitudinea umană faţă de pedofili şi violatori

În iulie, CC s-a pronunţat împotriva amendamentelor Codului penal, ce prevedeau castrarea chimică a unor categorii de contravenienţi, condamnaţi pentru infracţiuni sexuale. Judecătorii fac timitere la Constituţie, care interzice tortura şi tratamentul inuman. La momentul anulării castrării chimice, sub incidenţa legii au căzut doar cinci persoane. Din decizie reiese că parlamentul este în drept să revină la această chestiune, dacă va elabora un mecanism mai constructiv de acţiune faţă de infractorii sexuali.