Este oare necesară schimbarea denumirii limbii de stat a Republicii Moldova? Opinii

Foto: noi.md

Agenția „NewsMoldova” a adresat savanților, activiștilor civici și politicienilor întrebarea dacă sînt de acord cu decizia Curții Constituționale privind schimbarea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în „română”.

Președintele Mișcării de Tineret „Voievod”, Nicolae Pascaru, consideră că „limba de stat a Republicii Moldova trebuie să se numească „limba moldovenească” și nicicum altfel.

„Pe parcursul a peste douăzeci de ani noi edificăm statalitatea și dezvoltăm identitatea națională. Avem o republică multinațională și legea garantează egalitate în drepturi reprezentanților tuturor etniilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Însă pentru țara noastră, în condițiile de astăzi, moldovenii reprezintă nu doar etnia titulară, ci și denumirea unei națiuni politice tinere, din care de facto fac parte reprezentanții tuturor națiunilor care locuiesc în Moldova. Și națiunea, și limba reprezintă baza statalității noastre. Dacă pierdem una din aceste componente, riscăm să pierdem și statul. Orice prevedere a Constituției, inclusiv referitoare la denumirea limbii, poate fi modificată doar în baza referendumului, iar ulterior cu majoritatea constituțională a voturilor în Parlament. Doar așa!”, a declarat Pascaru.

Potrivit președintelui Mișcării de Tineret „Voievod”, ”nu e secret că majoritatea magistraților CC sînt cetățeni români”. „În conformitate cu obligațiile lor profesionale, ei apără Constituția Republicii Moldova, însă, de facto, au depus jurămînt de credință unui alt stat, ceea ce, indiscutabil, își lasă amprenta asupra deciziilor pe care le iau”, a spus Pascaru.

În opinia candidatului în științe filologice, doctorului în istorie, deputatului Parlamentului Republicii Moldova în două legislaturi, autorului monografiei „Istoria Moldovei” și altor lucrări despre trecutul țării noastre, Vasile Stati, „Declarația de Independență a fost alcătuită necărturar”.

„Nu o dată am publicat materiale la acest subiect și în fiecare din ele am reiterat că această declarație a fost adoptată în piață, fără a ști numărul exact al oamenilor prezenți și procentul acestora în raport cu numărul total al cetățenilor țării etc. Afirmația precum că Declarația de Independență prevalează asupra Constituției nu este justă, deoarece textul declarației în multe privințe contravine legii supreme a țării. Ce este Declarația de Independență? Este un mijloc de informare a comunității mondiale despre faptul că un stat sau altul și-a dobîndit independența. Nimic mai mult! Nu este un document juridic. Cei care au influențat CC să adopte o asemenea decizie au depășit cadrul rațional, or, obligația CC este de a supraveghea ca actele adoptate după intrarea în vigoare a Constituției să corespundă legii supreme a țării”, a subliniat Stati, care se numără printre legiuitorii care în anul 1994 au adoptat Constituția Republicii Moldova.

Președintele Partidului „Patrioții Moldovei”, Mihail Garbuz, de asemenea, consideră că „orice proiect legislativ de acest fel trebuie să fie decis în cadrul referendumului”.
„Poporul trebuie să se pronunțe asupra denumirii limbii și anume această decizie trebuie să stea la baza viitorului nostru. Minoritatea trebuie să se conformeze voinței majorității. La referendum trebuie să participe și populația din Transnistria, care este parte juridică componentă a Republicii Moldova”, a menționat Garbuz. „Sînt moldovean și vorbesc limba moldovenească”, a afirmat politicianul.

Știința oficială are un punct de vedere diametral opus.

„Din punct de vedere științific, limba vorbită de moldoveni, care are statut de limbă de stat, se numește limba română. În anul 1994, după adoptarea Constituției, la Academia de Științe a avut loc conferința „Limba corectă – limba română”, pentru a întări în lumea științifică poziția corectă. Pentru cei care au fost martori ai evenimentelor de atunci nu e un secret că la elaborarea textului legii supreme în articolul privind limba de stat în paranteze urma să fie scrisă denumirea „română”, însă din motive politice aceasta nu s-a produs. Dacă glotonimul „limba moldovenească” cîndva aducea dividende politice cuiva, acum un asemenea efect nu se atestă”, a declarat directorul Centrului Național de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Științe, Inga Druță.

Potrivit ei, „limba moldovenească” este un termen politic, o invenție a lui Stalin și chiar filologii sovietici specialiști în domeniul limbilor romanice declarau că în Moldova se vorbește limba română.