Reforma pensiilor: Anii mei - averea mea

Foto: noi.md

Xenia Florea

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a lansat dezbateri publice ale reformei sistemului de pensii. Potrivit ministrului Valentina Buliga, reforma este necesară şi nu mai poate fi amînată, deoarece, potrivit estimărilor specialiştilor, peste 30 de ani statul nu va fi în stare să-i susţină de sine stătător pe pensionari.

Temperatură medie în spital

Populaţia Republicii Moldova îmbătrîneşte vertiginos. Rata de îmbătrînire (ponderea persoanelor în vîrstă de 60 de ani şi mai mult la 100 de locuitori) în prezent constituie 15%. Iar potrivit standardelor demografice, indicatorul de 12% şi mai sus este calificat drept îmbătrînire demografică. Ce-i drept, în comparaţie cu alte ţări, Moldova este o „bătrînică” destul de tînără. În Rusia şi Belarus coeficientul îmbătrînirii constituie 19%, în Letonia şi Cehia – 23%, în Franţa – 24%, Bulgaria şi Suedia – 25%, Germania şi Italia – 27%. Iar cea mai bătrînă ţară din lume este considerată Japonia, unde rata de îmbătrînire a depăşit nivelul de 32%.

Însă nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece că măcar la acest indicator noi nu ne aflăm la coadă. Potrivit prognozelor oficiale, în cazul menţinerii actualelor tendinţe demografice şi migraţionale (iar liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană va impulsiona procesul migraţional), către anul 2050 deja o treime din populaţia Republicii Moldova va avea peste 60 de ani.

Potrivit Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 iunie 2013, în Moldova 477 466 de persoane primeau pensii de vîrstă. Bugetul asigurărilor sociale nu rezistă unor asemenea presiuni. Deocamdată, acesta este salvat de transferurile din bugetul de stat, însă în fiecare an necesităţile cresc. Transformarea bugetului asigurărilor sociale din unul cu surplusuri în unul cronic deficitar este o problemă mult mai vastă şi mai neunivocă decît menţiunile ministerului muncii despre problemele demografice şi migraţionale.

Săptămîna trecută, Consiliul de administraţie al Confederaţiei Naţionale a Patronatelor a anunţat despre convocarea urgentă a Forumului oamenilor de afaceri, pentru că businessul legal nu mai poate tolera o asemenea atitudine a autorităţilor, care raportează regulat succese şi creşteri fantastice. La o conferinţă de presă, preşedintele CNPM, Leonid Cerescu, şi-a exprimat indignarea faţă de faptul că, puterea, jucîndu-se de-a politica şi schimbînd regulat regulile jocului, pur şi simplu a pus pe umerii patronilor greşelile ei în politica economică, fiscală şi socială.

Iar adjunctul lui, Alexandru Slusari, a menţionat cîteva cifre drept exemplu: în ultimii patru ani numărul celor care plătesc impozitele asigurării sociale s-a redus de la 1,2 milioane pînă la 810 mii. Iar acestea sînt datele oficiale ale Casei Naţionale pentru Asigurări Sociale: începînd cu anul 2009, anual, numărul plătitorilor de impozite sociale se reduce aproximativ cu 50 de mii.

„Această cifră este cu mult mai elocventă faţă de îmbunătăţirea poziţiei Moldovei în ratingul „Doing Business”. Unde dispar aceşti oameni? Ei fie că părăsesc ţara, fie că lucrează ilegal, primind salarii în plic. Dacă statul nu se va întoarce cu faţa spre business, mă tem că peste 2-3 ani, aici nu va rămîne nimeni”.

Reformă de 15 ani

Reforma pensiilor în R.Moldova a demarat în anul 1998, cînd a fost adoptată Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. Iar din anul 1999, în Moldova a început să se majoreze vîrsta de pensionare şi, respectiv, stagiul de muncă. Dacă pînă atunci bărbaţii ieşeau la pensie la 60 de ani, iar femeile la 55, atunci de la 1 ianuarie 1999 vîrsta de pensionare a început să crească cu 6 luni pe an, iar în 2008 trebuia să constituie 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 – pentru femei.

Timp de trei ani de reformă a sistemului de pensii (1999-2002) numărul pensionarilor s-a redus cu 30 de mii de oameni. Însă în anul 2002 autorităţile au decis să sisteze majorarea vîrstei de pensionare, ca fiind o măsură nepopulară. Aceasta a fost lăsată la nivelul anului 2002: 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Atunci se preconiza că majorarea vîrstei de pensionare va fi reluată în 2008, ceea ce așa și nu s-a întîmplat.

Sistarea majorării vîrstei de pensionare a condus la creşterea de cîteva ori a numărului de pensionari. Iar în anul 2008 s-au început problemele la bugetul asigurărilor sociale. Pe acest fundal, la guvern au început din nou discuţiile despre reforma de pensii. A fost lansat un proiect, finanţat de Banca Mondială, şi creat un grup de lucru special pentru studierea experienţei altor state şi elaborarea momentelor-cheie, ce trebuiau să stea la baza noului mecanism al sistemului de pensii, aşa-zisa asigurarea socială multinivel a populaţiei. Atunci vicepremierul Igor Dodon afirma: „Reforma va fi implementată de următorul guvern din anii 2010-2011. Sarcina noastră este să pregătim baza teoretică”.

Următorul guvern (liberal-democrat) a şi preluat ştafeta – din cauza necesităţii stringente şi la cererea categorică a FMI. Pentru a menţine un sistem de pensii funcţional, raportul dintre angajaţi şi pensionari trebuie să fie de 4 la 1. În Moldova, în anul 2001 acest indicator era de 2,3:1, iar în anul 2010 s-a redus pînă la 1,8:1.

De aceea, de la 1 iulie 2011, treptat (cu 6 luni anual) a început majorarea stagiului de cotizare de la 30 pînă la 35 de ani. Spre deosebire de reforma din '98, majorarea acestuia a fost legiferată fără a mări vîrsta de pensionare. Totodată, a început unificarea vîrstei de pensionare pentru diferite categorii de bugetari, judecători, procurori şi angajaţi ai structurilor de forţă. Judecătorii, procurorii şi funcţionarii de stat au fost lipsiţi de privilegiile de ieşire la pensie la vîrsta de 50-57 de ani, Vîrsta de pensionare pentru ei se majorează anual cu 6 luni – pînă la atingerea vîrstei de pensionare generale – 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi.

Standarde europene? „Davai, do svidania!”

Trîmbiţînd la fiecare colţ despre aspiraţia fermă de integrare europeană şi introducînd standarde europene, unde trebuie şi unde nu trebuie, autorităţile nu se grăbesc să le implementeze şi în domeniul asigurărilor sociale. Moldova nu a mai aderat nici la Convenţia nr.102 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind standardele minime de asigurare socială, nici la Codul european al asigurărilor sociale din 1964, potrivit cărora pensia trebuie să constituie cel puţin 40% din salariul mediu, cu un stagiu de muncă asigurat de 30 de ani.

În R.Moldova acest indicator (rata înlocuirii) constituie 28-29%. Pentru comparaţie: în Rusia rata de înlocuire constituie 38% (iar în spaţiul post-sovietic Federația Rusă este lider după mărimea pensiilor), în Ucraina – 50%, Franţa – 50%, Germania – 70%, Croaţia – 80-90%. În actuala situaţie a bugetului asigurărilor sociale coeficientul de înlocuire de 40% cu un stagiu de 30 de ani, cu indexarea inflaţiei este posibil doar la majorarea cotei generale a contribuţiilor de asigurări sociale. De aceea, despre standardele în acest domeniu trebuie să uităm.

Potrivit Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, veniturile a 90% din pensionarii moldoveni nu ajung nici la minimul de existenţă. Pensia medie în Moldova constituie în prezent este de 987 de lei ($77), în timp ce minimul de existenţă pentru pensionari este de 1108 de lei. De exemplu, pensia medie de vîrstă în Lituania constituie 236 de euro, în Letonia – 271 de euro, în Estonia – 316. Drept că serviciile comunale scumpe nivelează aceşti indicatori înalţi, în comparaţie cu R.Moldova.

În Rusia, în aprilie curent, pensia de muncă constituia 10 mii 400 de ruble sau $340 (în Moscova – peste $400). Datorită costurilor mici pentru serviciile comunale, cheltuielile pentru întreţinere constituie doar 22% din veniturile pensionarilor ruşi. În Germania pensia medie, în 2013, a constituit $1266, în Spania - $1295, Italia - $900, Franţa - $800, Marea Britanie - $700.

Femeile – locomotiva reformei?

Trecerea treptată la sistemul de pensii multinivel va sta la baza noii etape a reformei de pensii. Cel mai probabil, acesta va fi un sistem de asigurare socială cu trei trepte, după modelul european. Valentina Buliga a declarat în cadrul dezbaterilor că „scopul reformei este nu doar reducerea poverii financiare a statului, dar şi asigurarea unui venit decent pentru pensionari”.

CE este sistemul de pensii bazat pe trei piloni? Primul pilon este pensia de stat, formată din cotizaţiile sociale ale patronilor şi salariaţilor. Adică asigurarea socială obligatorie, care este acum în vigoare în Moldova. Pilonul al doilea – pensia corporativă din contul transferurilor suplimentare ale patronilor sau aşa-zisele contribuţii „pentru bătrîneţe” ale angajatorului. Aceste mijloace nu sînt utilizate pentru achitarea actualelor pensii, dar pentru un salariat concret.

Iar pilonul al treilea este pensia cumulativă privată a cetăţenilor. Aceasta va oferi posibilitatea de a crea benevol acumulări suplimentare pentru pensia ce va fi administrată de fondurile private de pensii. Pentru dezvoltarea acestui pilon guvernul a elaborat şi a transmis în parlament un proiect de lege cu privire la fondurile facultative de pensii. Acesta trebuie să înlocuiască legea din 1999, care nu a mai funcţionat şi din cauza că statul, timp de 14 ani de existenţă a acestui document, nu a le-a oferit facilităţi patronilor şi salariaţilor din contul cărora se formează fondurile de pensii facultative.

Acum, ministerul muncii spune că „una dintre recomandări este majorarea veniturilor, pe care pensionarii pot să le obţină în afara pensiei sau reducerea impozitelor pe aceste venituri”. Însă, potrivit informaţiilor noastre, Ministerul Finanţelor refuză categoric să stimuleze asigurarea cu pensii alternative şi să scutească de impozite contribuţiile angajatorilor şi angajaţilor la fondurile private de pensii, din cauza „situaţiei bugetare complicate”. Din această cauză, modelul sistemului de pensii cu trei piloni ar putea fi stopat înainte de a fi lansat.

Din planul de reformă a ministerului face parte şi unificarea sistemelor de defalcare a contribuţiilor, de calculare şi achitare a pensiilor pentru toate categoriile de beneficiari. Şi o activitate misterioasă „de prevenire a achitării salariilor în plic”. Despre majorarea vîrstei de pensionare la etapa actuală se pare că nu este vorba.

Experţii îndeamnă ministerul protecţiei sociale să acţioneze mai hotărît pentru „sporirea sustenabilităţii sistemului de pensii”. În primul rînd, pentru femei, ţinînd cont de faptul că ele trăiesc mai mult ca bărbaţii. În mod ideal, nu ar fi deloc rău ca vîrsta de pensionare să fie unificată, aşa cum este în Uniunea Europeană, trecînd la vîrsta unică de pensionare de 65 de ani, atît pentru bărbaţi, cît şi pentru femei. Totodată, există şi o altă opinie a experţilor: ţinănd cont de faptul că bărbaţii din Moldova trăiesc în medie 64 de ani, iar femeile – 72, majorarea în continuare a vîrstei de pensionare este pur şi simplu inumană.