Jocurile politice ale conducerii Academiei de Ştiinţe

Foto: noi.md

Xenia Florea

Academia de Ştiinţe - instituţia ştiinţifică superioară a Republicii Moldova, centrul cercetărilor fundamentale în domeniul ştiinţelor naturale şi sociale din ţară, uitînd de predestinaţia ei măreaţă, s-a avîntat în politică. Săptămîna trecută, AŞM a lansat un concurs pentru proiectarea monumentului „Limbii române” – pentru a „reflecta importanţa limbii române ca element constitutiv al statului nostru”. Iar săptămîna aceasta, academicienii şi-au anunţat într-un glas intenţia de a participa la mitingul de susţinere a integrării europene, organizat de partidele de guvernămînt pe 3 noiembrie. În declaraţia AŞM, semnată de preşedintele Gheorghe Duca, se arată că „ne-am convins pe propria experienţă că vectorul european de dezvoltare a ţării pe făgaşul valorilor democratice nu are alternativă”. Se pare că acest lucru a fost demonstrat în laboratoarele Academiei.

Sursele noastre de la Academia de Ştiințe spun că acutizarea patriotismului la AŞM are o explicaţie logică: în februarie 2014, expiră mandatul actualului preşedinte al Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca. Potrivit Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, preşedintele Academiei de Ştiinţe este ales de adunarea generală a AŞM prin vot secret, pentru o perioadă de şase ani (dar cel mult pentru două termene consecutive), dintre membrii titulari ai Academiei de Ştiinţe.

Gheorghe Duca deja şi-a epuizat limitele. Prima dată el a fost ales preşedinte al Academiei de Ştiinţe pe 5 februarie 2004, iar pe 24 februarie 2008 el a fost reales în această funcţie. Însă actualul preşedinte al Academiei de Ştiinţe vrea foarte mult să obţină şi al treilea mandat. De aceea, el promovează insistent idea de modificare de către Parlament a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Activitatea lui politică este legată de acest fapt: Gheorghe Duca încearcă să-şi demonstreze loialitatea faţă de actuala putere. Uneori, la limită.

Dacă reieşim din ultimele declaraţii şi acţiuni ale conducerii Academiei de Ştiinţe, la AŞM a început vînătoarea de vrăjitoare: în privinţa angajaţilor cu opinii separate şi în privinţa monumentelor „greşite”. Şi asta după ce, cu trei ani în urmă, în ajunul alegerilor parlamentare din 2010, în articolul „Meditaţiile unui alegător. Campania electorală – indicator al maturităţii politice” actualul preşedinte al AŞM, Gheorghe Duca scria: „Este regretabil faptul că autoafirmarea, fie pe plan politic, profesional, cultural, etnic, se realizează şi astăzi nu în baza unor valori veritabile, dar mult mai frecvent – în găsirea unui duşman virtual. (..) Este important de educat tînăra generaţie pe principii de toleranţă, de acceptare a diversităţii de culturi, religii, etnii, partide politice etc.”.

Se pare că, reieşind din principiile „de toleranţă, de acceptare a diversităţii de culturi, religii, etnii, partide politice”, actualul preşedinte al Academiei de Ştiinţe a declarat AŞM ‒ zonă liberă de orice idei politice externe, în afara celei de integrare europeană. Deşi nicăieri, nici în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, nici în Statutul AŞM nu este scris că academicienii şi angajaţii Academiei de Ştiinţe trebuie să promoveze anumite viziuni politice.

Cu cîteva săptămîni în urmă, cînd în Parlament la funcţia vacantă a deputatului din fracţiunea PCRM a venit şeful Direcţiei integrării europene şi cooperării internaţionale a Academiei de Ştiinţe, Mihai Barbulat, Gheorghe Duca a ameninţat: dacă Barbulat „va manifesta o poziţie antieuropeană”, atunci va fi exclus din AŞM. „El este un om responsabil şi a organizat numeroase întîlniri. Noi îl cunoaştem ca pe o persoană ce pledează pentru integrarea europeană, însă nu ştim ce va face el în viitor”, a declara Duca pentru portalul tribuna.md.

Iar acum, academicienii, conform ordinului conducerii, vor fi obligaţi să iasă la mitingul din 3 noiembrie, organizat de actuala putere. Deoarece vectorul european, precum au ordonat „partidul şi Guvernul” (conducerea AŞM), „ nu are alternativă într-o ţară cu valori democratice” şi că „această orientare strategică va oferi ţării noastre posibilităţi nelimitate de afirmare plenară pe arena europeană şi internaţională, iar cetăţenii vor beneficia de această alegere”. Democraţia în acţiune!

În afara angajaţilor disidenţi, actuala conducere a anunţat război şi monumentului dedicat eliberării Moldovei de cotropitorii germano-fascişti – pilonului de 20 de metri cu un grup sculptural din bronz al sculptorilor Dubinovschi şi Epelbaum, compus din figura unei femei, ce simbolizează victoria şi a unui ostaş, care a adus această victorie,. Acesta se înalţă în faţa Academiei de Ştiinţe. Însă conducerea AŞM intenţionează să-l înlocuiască cu o altă compoziţie sculpturală – monumentul „Limbii române”.

Alegerea locului de amplasare a monumentului (scuarul AŞM situat în faţa blocului principal al AŞM) este dictată de faptul că Academia de Ştiinţe a Moldovei s-a pronunţat pentru respectarea adevărului ştiinţific privind denumirea corectă a limbii şi statutul ei de limbă de stat”, se arată în comunicatul AŞM. Interesant, ce legătură sacrală are locul amplasării monumentului şi „respectarea adevărului ştiinţific” ? Nemaivorbind despre faptul că drept limbă de stat, deocamdată, în Constituţie este stipulată limba moldovenească.

Cităm comunicatul mai departe: „Monumentul este destinat să simbolizeze spiritualitatea noastră, geniul limbii, să exprime recunoştinţă celor din prezent faţă de cei care au păstrat-o, au îmbogăţit-o, au eternizat-o în creaţii perene şi au luptat ca să fie „stăpînă la ea acasă”. Dar oare monumentul dedicat eliberării Moldovei de cotropitorii germano-fascişti nu reprezintă un semn de recunoştinţă faţă de cei care au luptat ca poporul RM „să fie stăpîn la el acasă”? Însă se pare că conducerea Academiei de Ştiinţe nu este deloc preocupată de soarta de mai departe a monumentului: AŞM este gata să arunce monumentul dedicat eliberării Moldovei de cotropitorii germano-fascişti la groapa istoriei, deoarece locul de sub el trebuie urgent eliberat pentru un „nou proiect istoric”.

Cît va costa şi din ce mijloace va fi finanţat noul monument, Academia de Ştiinţe nu ştie. Însă, probabil, că nu din fondurile proprii, deoarece la începutul anului curent, AŞM se văieta că pentru anul 2013, Parlamentul a redus finanţarea ştiinţei cu 50 de milioane de lei faţă de suma propusă de Guvern. Astfel bugetul AŞM în anul curent va constitui doar 346 mil. lei faţă de 356,7 mil. în anul 2012. Şi că la AŞM se pune foarte acut problema finanţării ştiinţei, deoarece pe parcursul ultimilor trei ani „se observă o tendinţă constantă de reducere a finanţării bugetare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a institutelor ei”.

Totuşi, Gheorghe Duca speră că Academia de Ştiinţe nu va trebuie să se cheltuiască – importantă este lansarea ideii în mase şi demonstrarea la timp a loialităţii faţă de putere. „Noi ne vom strădui să găsim bani pentru realizarea proiectului. Deja mulţi îşi exprimă disponibilitatea de a oferi susţinere materială. Sper că iniţiativa noastră va fi susţinută de autorităţile ţării”, - a declarat Duca în interviul acordat Agenţiei „Infotag”, motivîndu-şi iniţiativa prin faptul că „asemenea monumente există şi în alte ţări şi vrem să avem şi noi unul”.

Se pare că preşedintele AŞM are în vedere stela „Limbii africans” din Republica Sud-Africană, monumentul dedicat glagoliţei din Croaţia şi monumentul literelor “ё” din oraşul rus Ulianovsk şi “ў” din oraşul belarus Poloţk. Dar ce atribuţie are Academia de Ştiinţe faţă de acest monument, care potrivit legislaţiei are drept scopuri principale: dezvoltarea ştiinţei; aprofundarea relaţiilor dintre ştiinţă şi educaţie; stabilirea direcţiei strategice în domeniul ştiinţei şi inovaţiilor; organizarea concursurilor şi proiectelor în domeniul ştiinţei şi inovaţiilor; pregătirea cadrelor ştiinţifice; aprofundarea legăturilor ştiinţifice etc.; însă nici pe departe organizarea concursului internaţional pentru cel mai bun proiect al monumentului „Limbii române” şi decizia unilaterală de a înlătura un monument şi de a instala în locul lui altul. Aceste probleme ţin de competenţele Ministerului Culturii şi ale autorităţilor locale, dar nu ale Academiei de Ştiinţe. Cu atît mai mult cu cît art. 13 din Constituţie nu a fost încă anulat.