Bucureștiul a intrat în conflict cu Budapesta la cererea Bruxelles-ului

Foto: ruvr.ru

Politicienii români au decis să aprofundeze conflictul cu Ungaria vecină. S-ar părea că după ce Ministerul ungar al Afacerilor Externe a explicat clar colegilor români că Budapesta sprijină "linia de parteneriat strategic" cu România, recentul incident provocat de declarațiile unor opozanți maghiari, ar trebuit să fie consumat. Dar nu a fost să fie.

Bucureștiul oficial este surd la ofertele de reconciliere, iar politicienii români se folosesc de posibilitatea de a-și asigura simpatia electoratului de extrema dreaptă, care este foarte lacom pentru retorica antimaghiară.

Conflictul a început cu declarațiile liderului partidului maghiar "Jobbik", Gabor Vona, care a spus că în cazul în care protecția intereselor minorității maghiare din România va cere să se intre în conflict cu Bucureștiul, atunci acest lucru trebuie să fie făcut. Această declarație nu poate fi numită una extremistă, dar avînd în vedere ce declarații își permit politicienii români, ei evident, nu au nici un drept moral de a acuza politicianul maghiar de încălcarea normelor diplomatice.

Asta nu l-a oprit președintele României, care a promis să "pună la punct Budapesta" și a anunțat că el va fi liderul coaliției regionale de punere la punct a Ungariei. În următoarele faze ale conflictului s-au implicat serviciile diplomatice din ambele țări, iar politicienii români se întreceau în declarații agresive. Puținele voci care chemau la o abordare echilibrată pur și simplu s-au înecat în fluxul de declarații antimaghiare.

De notat că la cîteva zile după incident, Gabor Vona a adresat o scrisoare deschisă în care a chemat la dialog societatea românească și mass-media, dar scrisoarea a fost complet ignorată de către partea română. În conflictul privind drepturile minorității maghiare din România este dificil de a determina cine are dreptate și cine nu, căci și conflictul în sine este foarte vechi și complex. În această evoluție recentă este evident că în escaladarea conflictului este interesat foarte mult partea română, care suferă de o "dedublare politică a personalității". Ministrul de Externe afirmă că cea mai bună modalitate de a încheia socotelile cu Ungaria este o victorie pe terenul de fotbal, iar președintele lansează amenințări la adresa statului vecin.

Potrivit informațiilor publicate în presa regională românească, Bucureștiul pregătește un spectacol de forță, care merge dincolo de normele europene acceptate. Potrivit unor zvonuri neconfirmate oficial, dar răspîndite insistent de presă, România și-a mobilizat rezerviștii în zonele adiacente graniței cu Ungaria, aparent pentru a da gravitate amenințărilor președintelui României la adresa Budapestei.

Suspect este că înăsprirea bruscă a retoricii oficiale a Bucureștiului a coincis cu decizia Comisiei Europene de a suspenda ajutorul economic acordat Ungariei, care recent a decis să expulzeze delegația permanentă a FMI, după ce a achitat toate datoriile față de instituțiile financiare internaționale. Mai degrabă, liderii UE au decis să pedepsească Budapesta pentru neascultare și încearcarea de a-și apăra suveranitatea, iar politicienii români pur și simplu încearcă să intre în grațiile stăpînilor lor occidentali.

Valentin Mîndrășescu