”ÎMGFL”-urile huzuresc, iar blocurile degradează

”ÎMGFL”-urile huzuresc, iar blocurile degradează

Vladislav Bordeianu

Fondul locativ al Chișinăului degradează fulgerător. Conform celor mai modeste estimări, reparații capitale necesită o treime din fondul locativ.  

Experții bat alarma și consideră că orașul trebuie să-și ia rămas bun de la întreprinderile municipale pentru gestionarea fondului locativ (ÎMGFL) și să transmită casele, inclusiv terenurile aferente lor, locatarilor. Pentru aceasta e nevoie ca vechile forme de administrare a fondului locativ să vie reorganizate în asociații ale proprietarilor de condominiu.

”Stăpînul” casei

Problema întreținerii fondului locativ a fost generată de stat. Mulți își amintesc că, pe timpurile sovietice, construirea, finanțarea și întreținerea locuințelor erau puse pe umerii bugetului. În anii 1990 Fondul locativ a fost transmis municipiilor, care s-au limitat la privatizarea apartamentelor. Astfel statul s-a debarasat de responsabilitatea pentru întreținerea și reparația blocurilor de locuit, aceste obligațiuni fiind trecute pe umerii proprietarilor, care, în marea lor majoritate, nu dispun nici de calificare, nici de resurse.

În consecință, ne-am pomenit că fără reparații capitale fondul locativ a început să degradeze văzînd cu ochii. Rețelele inginerești în casele de locuit construite în perioada sovietică se află în stare uzată. O parte dintre ele necesită nu doar reparație, ci și înlocuire. Numai luna trecută furnizorul de apă al capitalei – „Apă-Canal Chişinău” – a recepționat peste 1000 de apeluri privind accidentele în rețelele de apă și peste 1000 – în cele de canalizare.

Forme de administrare

Există patru forme de administrare. Prima – cea municipală. La Chișinău funcționează 23 de întreprinderi municipale ale gospodăriei locativ-comunale, care administrează 43% dintre suprafețele locative ale capitalei (1559 de case).  

Ce de-a doua formă de administrare o constituie asociaţiile proprietarilor locuinţelor privatizate (APLP), care cuprind 28% dintre suprafețele locative (1006 case). Privatizarea locuințelor a început după intrarea în vigoare a Legii privatizării fondului de locuințe (din 10 martie 1993). Potrivit acestei legi, dacă în casele în care sînt privatizate cel puțin 60% dintre apartamente, în scopul asigurării funcționării eficiente a fondului locativ, conservării și întreținerii teritoriilor adiacente, proprietarii creează societăți de proprietari de apartamente (locuințe) privatizate..

Cea de-a treia formă de administrare sînt cooperativele de construcție a locuințelor (CCL). În anul 2000, în Moldova a mai fost adoptată Legea privind condominiul în fondul locativ, care oferă toate instrumentele pentru crearea și administrarea asociației proprietarilor de condominiu (АСС).

Astfel, de facto, soarta blocului este pusă pe umerii locatarilor. Acum ei pot face totul de sine stătător, pot numi un administrator sau pot închiria o companie de administrare, care se va îngriji de tot ce trebuie să facă întreprinderile municipale de deservire a fondului locativ.

Ce știm despre condominiu?

Cei de la organizația obștească Urban Consulting consideră că întreprinderile municipale pentru gestionarea fondului locativ s-au discreditat suficient de mult.

„Problema cea mare a fondului locativ municipal este administrarea lui, - spune reprezentantul companiei „Urban Consulting” Ianuș Cușnir. Cea de-a doua problemă este exploatarea. Toate formele existente de administrare a fondului locativ vechi trebuie reorganizate în condominiumuri. Este vorba despre 81% din fondul locativ. Dar autoritățile locale nu doresc să facă asta și le vorbesc oamenilor despre bonusurile unei asemenea asociații. În cei 17 ani de la intrarea în vigoare a Legii privind condominiul în fondul locativ, doar 30 de case s-au reorganizat în condominii, în timp ce Chișinăul are înregistrate 3794 de blocuri locative cu mai multe apartamente. Cînd am întrebat la Primărie de ce așa puține, am primit un singur răspuns – „Oamenii nu doresc”. Dar cineva le-a explicat?

Vorbind despre privilegii, Ianuș Cușnir a menționat că proprietarii apartamentelor devin în mod automat și proprietari ai blocului de locuit amplasat pe terenul municipal. La timpul lor, apartamentele de stat au fost privatizate, însă palierele, intrările și subsolurile, teritoriile adiacente au rămas în proprietatea municipiului. În baza Legii privind condominiul, din proprietatea asociației de condominiu fac parte toate suprafețele din blocul de locuit și teritoriul adiacent. În acest caz locatarii au acces gratuit la trotuare, terenurile de joacă ale copiilor, locurile de parcare.

Activitatea Asociației se va efectua în baza Statutului. Din ea poate face parte unul sau mai multe blocuri de locuit. Dacă cineva nu dorește să intre în asociație, aceasta poate fi creată fără persoana în cauză.  

„Locatarii nu-și cunosc drepturile de a-și amenaja de sine stătător casa în care trăiesc, se arată convins reprezentantul Urban Consulting. Foarte des auzim că în multe curți ale blocurilor multietajate se edifică noi blocuri. Și locatarii caselor din preajmă nu pot face nimic – teritoriul aparține municipalității . Dar dacă va fi constituită asociația, oamenii vor putea pretinde și privatiza gratuit terenul adiacent și acesta va deveni proprietatea lor. Pe acest teren, fără acordul lor, nimeni nu va putea săpagropi de fundație. Va fi o barieră în calea construirii între case a unor blocuri multietajate noi. Dar Primăria nu dorește săcedeze terenurile și decide de una singură ce și unde se va construi, iată de ceautoritățile locale nu le vorbesc oamenilor despre avantajele reorganizării. Dacă terenul adiacent blocului va aparține asociației, Consiliul municipal își pierde dreptul asupra lui, adică pierde banii pentru chiria și comercializarea terenului.

Însă celor care deja fac parte din asociație nu li se transmit terenurile aferente, cum este prevăzut în decizia Consiliului municipal din 2013. Asta înseamnă că Legea privind condominiul în fondul locativ nu lucrează.

„Terenul aferent blocului locativ și alte bunuri imobile din condominiu nu pot fi mai mici decît perimetrul construit al acestor bunuri…” Mai departe în decizia Consiliului municipal se spune: „…sectorul de teren proprietate municipală cu dimensiuni și condiții prestabilite, destinat pentru amenajare… , terenul adiacent condominiului, parcarea automobilelor, locul de odihnă al locatarilor etc. nu se atribuie membrilor condominiului…”.

Doar contradicții! Iar la întrebarea noastră „De ce Primăria nu dorește să reorganizeze forma de administrare a blocurilor locative?”, autoritățile municipale răspund că locatarii acestora nu și-o doresc. Cineva pune bețe intenționat în roatele acestui proces. De facto, Primăria nu le permite locatarilor să desfășoare o activitate economică ce ar aduce venit, cu excepția banilor plătiți de ei pentru deservirea blocului. Ne-am deprins să scoatem bani din buzunar. Dar de ce să nu facem în așa fel, încît blocul să lucreze în interesul asociației și să aducă bani? Fiecare bloc poate cîștiga, să zicem, din plasarea publicității, închirierea terenului pentru amenajarea unei parcări sau construirea unui magazin. Însă în prezent locatarii nu pot pretinde să parcheze lîngă casă, deoarece terenul aparține municipiului. De fapt, Primăria nu are interesul să reorganizeze fondul locativ, iar în forma lui actuală acesta pur și simplu degradează , consideră Ianuș Cușnir.

Unde se duc banii

Experții consideră că întreprinderile municipale care gestionează fondul locativ municipal nu-și îndeplinesc misiunea. Acest ”business” este monopolizat. Pentru deservirea fondului locativ locatarii achită lunar 1,62 lei per 1 m.p. În total, întreprinderile municipale gestionează 8 milioane de metri pătrați de spațiu locativ. Din calculele experților, cîștigul lunar al ÎMGFL-urilor din capitală ajunge la 8 mil. lei, iar plățile tranzitorii care trec prin ele constituie sume și mai mari. Practic însă, nu se vede cum se cheltuiesc acești bani. Se vede altceva – că blocurile continuă să degradeze. 

Specialiștii cred că de gestionarea și exploatarea gospodăriei comunale trebuie să se preocupe asociațiile de locatari sau companiile private care au încheiat contracte cu locatarii.

Plata pentru confort

Ianuș Cușnir a vorbit despre problemele cu care se pot confrunta locatarii care intră în asociația proprietarilor de condominiu.

„Fără un administrator experimentat, vor apărea probleme din cauza utilizării iraționale a resurselor asociației. Însă asociația proprietarilor de condominiu este benefică prin faptul că nu președintele, ci înșiși oamenii, la adunarea generală a locatarilor blocului, decid cum să gestioneze banii. După ce va fi înregistrată asociația, ea va obține statut de persoană juridică, care poate încheia contracte sau merge în instanță ca reclamant ori pîrît.  

Nu este exclus că intrarea în asociația proprietarilor de condominiu s-ar putea solda cu sporirea cheltuielilor de întreținere a blocului. Totuși, fiecare casă își formează propriul fond de dezvoltare. De aici banii pot merge la reparații, auditul costurilor energetice, lichidarea consecințelor unor avarii, etc. La adunarea generală a locatarilor aceștia stabilesc de sine stătător mărimea acestui fond și îl completează prin cotizațiile respective. Astfel statul și autoritățile locale vor scăpa de această povară. Formal, nu vor mai fi responsabili de starea fondului locativ. Și locatarii vor trebui să conteze pe forțele proprii.

Trecerea la noul sistem de administrare a fondului locativ are loc cu mari dificultăți. Soluționarea problemelor locative se amînă de la an la an. Totuși, în prezent situația e de așa natură, încît, indiferent de forma de administrare, nivelul de deservire a fondului locativ trebuie sporit și dezvoltat.

 

 

 

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load