Curtea Constituțională a aprobat ”sentința” pentru limba moldovenească

Curtea Constituțională a aprobat ”sentința” pentru limba moldovenească

Ion Munteanu

Mai puțin de 20 de zile au trebuit Curții Constituționale a RM (CC) pentru a se expune asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați privind modificarea articolului 13 din Constituție în partea ce ține de denumirea limbii de stat a Moldovei.

Verdictul era previzibil: marți, 31 octombrie, judecătorii au dat Parlamentului undă verde pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”. Decizia CC a creat teren pentru noi speculații și o nouă tensionare – și în legislativ, și în societate. Căci, conform ultimelor sondaje sociologice, dar și recensămîntului populației, majoritatea populației este de altă părere și e dispusă să-și numească limba moldovenească, și nu română, așa cum o numeau strămoșii noștri . În esență, judecătorii Curții Constituționale (cinci din șase sînt cetățeni ai României) și un grup de deputați dictează majorității cetățenilor un punct de vedere opus.

Mai mult, autorii proiectului de lege consideră că Parlamentul poate ocoli prevederile Constituției și examina amendamentul fără a mai aștepta expirarea termenului de șase luni. Experții ajung la concluzia că, în ajunul alegerilor parlamentare 2018, autoritățile folosesc această temă pentru a sustrage atenția de la problemele vitale ce stau în fața societății moldovenești.

”Soluție tehnică”

Interpelarea grupului de deputați a ajuns la CC pe 13 octombrie. Inițiativa privind modificarea denumirii limbii de stat, indicate în Constituție, aparține fracțiunii parlamentare a PLDM. Proiectul a fost semnat de deputații ce reprezintă patru partide – Liberal, Liberal-Democrat, Popular European și cel Democrat. La fel, printre semnatari se numără parlamentarii independenți din rîndul liberalilor. Din partea PDM și PPEM inițiativa a fost susținută de deputații care, anterior trecerii ”sub aripa” acestor partide, au făcut parte din PLDM.

Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv interpelării. Președintele CC, cetățeanul României Tudor Panțîru, a comunicat după examinarea interpelării că proiectul de lege nu încalcă limitele revizuirii Constituției și poate fi remis Parlamentului spre examinare. El a explicat și operativitatea judecătorilor. Din spusele lui Panțîru, inițiativa legislativă nu necesită o analiză minuțioasă, deoarece este „o soluție tehnică” și este orientată spre îndeplinirea deciziei CC nr.36 din 5 decembrie 2013.

„În ea CC recunoaște limba română drept limbă de stat, în conformitate cu Declarația de Independență a RM. Această decizie a CC este obligatorie pentru îndeplinire de către toate autoritățile publice. Indiferent de decizia privind această inițiativă legislativă de modificare a Constituției, decizia CC din 5 decembrie 2013 rămîne în vigoare, deoarece deciziile CC sînt parte indispensabilă a Constituției și urmează a fi îndeplinite”, a declarat Tudor Panțîru.

Vom aminti că la baza verdictului CC din decembrie 2013 a stat concluzia că textul Declarației de Independență a RM (adoptată de parlament prin lege), în care limba de stat este numită româna, prevalează asupra Constituției, în care limba este numită moldovenească. „Declarația de independență este parte indispensabilă a Constituției. În caz de discrepanțe, prevalează textul Declarației”, se spune în hotărîrea CC.

În 2013 majoritatea experților și comentatorilor au criticat dur decizia CC, considerînd-o ilegală, care contravine nu doar Constituției, ci și practicii internaționale și realității istorice. Au răsunat epitete ca ”înaltă trădare”, ”trădare de patrie”, ”amenințare la adresa securității naționale”. Multă lume se arăta convinsă că poziția exprimată de judecători ar fi un motiv serios de demisionare, dacă autoritățile nu ar fi avut din timp grijă să le acorde membrilor Curții Constituționale un statut special, ce ține de inamovibilitatea absolută. CC nu riscă nimic, chiar dacă va aduce situația la absurd și va pune semnul egalității între poporul moldovenesc și cel român. Ce-i drept, președintele țării, Igor Dodon, consideră că oricum va veni timpul cînd ”trădătorii țării” vor fi pedepsiți.  

Majoritatea cetățenilor preferă să vorbească moldovenește

Decizia CC a încins din nou speculațiile la această temă și a creat teren pentru o nouă tensionare și pe Olimpul politic, dar și în societate în întregime. Cei din PLDM numesc verdictul CC încă un pas spre ”restabilirea adevărului istoric”. Din spusele unuia dintre autorii inițiativei, liderul fracțiunii liberal-democraților, Tudor Deliu, chestiunea limbii vorbite de cetățenii Republicii Moldova este discutată activ din clipa adoptării Constituției în 1994, Deși, spune el, ”pentru toți e clar că cetățenii vorbesc românește”.

Și liderul fracțiunii parlamentare a Partidului Popular European, Valeriu Ghilețchi, a salutat decizia CC, menționînd că toți deputații grupului au semnat inițiativa și că vor vota amendamentul. L-a susținut vicespicherul și președintele PPEM, Iurie Leancă, care a anunțat apropiata adoptare a amendamentului la Constituție drept ”un mare succes al parlamentului moldovenesc”.

Ce-i drept, judecînd după ultimele sondaje sociologice, cea mai mare parte a populației are un alt punct de vedere. Circa 60% dintre locuitorii Moldovei înclină să-și numească limba moldovenească, și nu română, și susțin că este vorba despre limbi diferite. Indicatori similari demonstrează și recentul recensămînt al populației, în conformitate cu care 56,7% dintre cetățenii Moldovei își numesc limba moldovenească, și doar 23,5% – română. Decizia Curții Constituționale și un grup de deputați, de facto, dictează majorității populației un punct de vedere opus.

Experții ajung la concluzia că în ajunul alegerilor parlamentare din 2018 autoritățile folosesc acest subiect ca pe unul dintre formulele de sustragere a atenției de la problemele vitale ale societății moldovenești.

Mulți comentatori accentuează faptul că din componența CC din Moldova fac parte cetățeni ai României, care acționează în interesul țării vecine. În plus, președintele Curții, Tudor Panțîru, a fost, în perioada 2008-2012, deputat îm parlamentul român și este cunoscut pentru viziunile sale unioniste. Practic, toate sursele biografice ale lui indică Bucureștiul ca loc permanent de trai, chiar și după numirea lui în funcția de judecător la Curtea Constituțională a RM. Cetățenia română a judecătorilor a atras și atenția vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care a comentat verdictul CC pe pagina sa dintr-o rețea de socializare.

Președintele propune un referendum

Probabil, administrația președintelui era pregătită pentru faptul că decizia CC privind inițiativa de modificare a denumirii limbii de stat în Constituție va fi una pozitivă. Reacția șefului statului a fost imediată. În declarația publicată de site-ul Președinției, Igor Dodon a subliniat că consideră inacceptabile și ilegale încercările de a legitima statutul limbii române ca limbă oficială în RM. Președintele consideră că unii politicieni ”de dreapta”, dar și unii membri ai CC se comportă ca niște ”mercenari străini”, iar scopul lor este adaptarea Constituției la proiectele unioniste de lichidare a identității naționale.

Din spusele președintelui, acțiunile și declarațiile judecătorilor CC vor fi analizate minuțios după alegerile parlamentare și schimbarea puterii – în contextul încălcării Constituției și intereselor naționale. „În ultimii ani au avut loc numeroase acțiuni, s-au făcut declarații care nu lasă nicio îndoială în privința intențiilor de a transforma Constituția RM într-o simplă hîrtie consultativă, care poate fi tălmăcită sau ignorată în funcție de dorințele politice sau ideologice ale CC și regimului de la guvernare”, se spune în declarația șefului statului.

„Și în Constituția țării, și în datele recensămîntului populației, și în sondajele opiniei publice, și în letopisețe limba moldovenească este indicată drept limbă istorică a poporului moldovenesc. Denumirea „limba moldovenească”, secole în șir, s-a înrădăcinat pe teritoriul țării noastre, fiind un element fundamental al identității și matricei culturale a moldovenilor. Majoritatea absolută a populației băștinașe a Moldovei consideră că vorbește moldovenește. Iar dacă cineva are îndoieli, putem organiza un referendum pentru a întreba cetățenii care denumire a limbii o preferă: română sau moldovenească”, menționează președintele Igor Dodon.

Și PSRM s-a pronunțat împotriva modificării denumirii limbii de stat în Constituție. Socialiștii apreciază decizia CC ca pe o ”tentativă asupra statalității țării noastre și a identității poporului nostru”. Partidul consideră inacceptabil faptul ca judecătorii CC, cetățeni ai României, care au depus jurămîntul de credință altui stat, să adopte decizii fundamentale pentru statul moldovenesc și întreaga națiune moldovenească. PSRM consideră că acțiunile judecătorilor sînt ”anticonstituționale, ele încalcă principiile democratice și subminează suveranitatea națională”.

„Trădezi” limba – „trădezi” țara

Experții adepți ai statalității moldovenești consideră că denumirea limbii și a națiunii însăși are o importanță primordială pentru dezvoltarea unui stat național tînăr și încă slab. Au înțeles-o perfect și noile țări europene, a căror statalitate este menținută și dezvoltată cu susținerea activă a Occidentului. Anume din aceste considerente Occidentul a susținut activ apariția limbilor bosniacă, croată, muntenegrene, slovene ca limbi de stat în noile state în locul sîrbo-croatei și a limbii slovace – pe teritoriul Slovaciei în locul limbii cehoslovace. Anume de aceea separatiștii catalani au pus la baza cerințelor lor în primul rînd recunoașterea națiunii – „catalani” și denumirea limbii – „catalane”. Este vorba despre legile obiective pe care se bazează un stat în dezvoltare.

Au înțeles-o și politicienii români lipsiți de perspicacitate, pentru care lichidarea statalității moldovenești este o sarcină strategică. Ei încearcă să soluționeze această problemă în decursul ultimilor 30 de ani și în acest scop finanțează activ și utilizează diverse forme de influență asupra factorilor decizionali din Republica Moldova. O înțeleg oare politicienii moldoveni și judecătorii, care propun să fie schimbată denumirea limbii în Constituție? Unii înțeleg, alții nu, însă acțiunile celor care înțeleg nu pot fi calificate altfel decît trădare a intereselor propriului stat.

Însă apare întrebarea: care stat este pentru ei ”propriu”? După cum se vede, în problema conflictului dur de interese dintre Republica Moldova și România deciziile le iau românii de proveniență moldovenească, pentru care Republica Moldova este o confuzie, care iminent va fi înghițită de România ”proprie”, capabilă să-și pedepsească dur cetățenii care țin ședințe la Curtea Constituțională și la Parlamentul Republicii Moldova în cazul cînd aceștia vor adopta decizii ce contravin intereselor statului vecin.

În această ordine de idei devine clară decizia perspicace a lui Vladimir Voronin, care, în perioada guvernării PCRM, a insistat să fie adoptată legea care interzice persoanelor cu cetățenie dublă să ocupe posturi înalte în statul moldovenesc. Această lege a fost anulată în 2009, imediat după ce coaliția ”democratică”, în majoritate formată din persoane-cetățeni ai României, a obținut puterea.

Însă realitatea e de așa natură, că doritorilor le este dificil să conteze pe absorbție (căci este vorba anume de o absorbție, nu de unire) a Republicii Moldova de către România în deceniile imediat următoare – nu o permite nici situația internă din RM, nici cea internațională. Însă haosul semănat în mințile oamenilor, în special ale celor tineri, în legătură cu autoidentificarea falsă, nu le insuflă nici optimism, nici încredere în viitorul fericit al țării lor – resursele cele mai importante care pot mișca înainte tînărul stat.

Moldovenii trebuie și se vor opune acestor încercări de a le lichida statalitatea, noi trebuie și vom lupta pentru un viitor mai bun. Noi vom lupta pentru propria limbă , vorbită de strămoșii noștri milenii întregi și în întreaga perioadă a statalității moldovenești. Nu împotriva poporului român-frate , care influențat de tinerii imaturi, educați în Franța, dar activi – reprezentanții emotivei intelectualități de creație, acum 160 de ani a renunțat la propria identitate (cea mai veche din Europa). Din contra, existența statului moldovenesc-frate, capabil să atragă atenția asupra adevăratei istorii a poporului comun, le va permite și românilor să-și recapete rădăcinile și să obțină noi stimulente pentru dezvoltare.

Românii, care deja își pierd puterea de a rezista în fața molohului așa-numitei civilizații globale occidentale, au nevoie de ajutorul nostru. O vedem și din faptul cum companii occidentale și persoane fizice achiziționează activ terenurile agricole și pădurile românești. Este amenințată existența, în România, a vechii și bogatei culturi naționale, inclusiv culturii moldovenilor, apărute și păstrate în localitățile rurale. Se știe doar  – cum e moșierul, așa e și limba, și cultura. De aceea noi, moldovenii, vom lupta pentru noi, pentru viitorul nostru, pentru viitorul țării și al urmașilor noștri.

„Crimă împotriva țării și poporului”

Fracțiunea parlamentară a comuniștilor s-a pronunțat în repetate rînduri împotriva inițiativei de a legifera statutul limbii române ca limbă de stat în Moldova. Deputații PCRM au criticat dur verdictul CC, care a pus Declarația de Independență mai presus de Constituție, luînd o decizie în favoarea limbii române. După ce PLDM a înaintat inițiativa de modificare a art.13 din Constituție, comuniștii au refuzat să susțină proiectul în cauză.

Comitetul Central al PCRM a emis o declarație în care a numit decizia Curții Constituționale de revizuire a denumirii limbii de stat a Republicii Moldova o altă crimă împotriva țării și a poporului.

„Decizia Curții Constituționale, supuse regimului, va duce inevitabil la dezbinarea societății, escaladarea tensiunii, agravarea situației și așa explozive, se spune în declarație. Nemaivorbind despre faptul că această decizie lezează drepturile majorității absolute a populației Republicii Moldova.

 Denumirea limbii de stat în orice țară nu constituie subiectul unor dispute științifice. Este întotdeauna o chestiune politică. Unicul criteriu civilizat care definește naționalitatea și denumirea limbii, este opinia omului însuși, autoidentificarea lui națională și lingvistică. Rezultatele recensămîntului populației din 2014 demonstrează că majoritatea absolută a cetățenilor Republicii Moldova – 2 068 058 sau 75,1% – se autoidentifică moldoveni. Iar persoane care consideră că limba lor maternă este moldovenească sînt cel puțin de trei ori mai multe decît cele care consideră că e româna. Și asta după circa 30 ani de propagandă îndreptată spre deznaționalizarea moldovenilor ! Iată de ce decizia Curții Constituționale din 31 octombrie este o încercare obraznică a minorității de a impune majorității propria opinie”.

Și liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, a comentat verdictul CC pe pagina sa de pe o rețea de socializare: „Despre decizia Curții Constituționale scurt și clar. În problema denumirii limbii criteriul de bază este autodeterminarea, da nu Declarația de Independență. Atît timp cît locuitorii Moldovei consideră că vorbesc moldovenește, orice decizii ar lua în această chestiune Parlamentul sau Curtea Constituțională, limba se va numi moldovenească.”

Ce va urma

Deputații pot adopta Legea privind modificarea Constituției doar peste șase luni după înregistrarea inițiativei în Parlament. Amendamentele se adoptă cu două treimi din voturile aleșilor poporului (67 din 101). Dacă ele nu vor fi aprobate timp de un an după introducerea proiectului de lege, acesta se va considera lipsit de valabilitate și va fi anulat. Această procedură este clar definită în Constituție.

Dar autorii inițiativei nu vor să aștepte expirarea celor șase luni stipulate de Constituție. „Cum numai vom avea textul deciziei CC, vom înregistra propunerea legislativă în Parlament pentru a da start procedurii de examinare a proiectului, spune Tudor Deliu. Astăzi CC practic a confirmat că decizia ei din 2013 trebuie îndeplinită.”

Unii experți au susținut această opinie, menționînd că CC consideră Constituția secundară comparativ cu Declarația de Independență și că proiectul de lege poate fi examinat în decurs de șase luni, dar nu după expirarea lor.

Pe de altă parte, experții în drept constituțional menționează că Legea supremă stipulează norme procedurale stricte, pe care deputații trebuie să le respecte la examinarea proiectelor legislative constituționale. Da, înregistrarea proiectului în Parlament se face după obținerea avizului pozitiv al CC. Însă examinarea lui poate începe doar după expirarea a șase luni din clipa înregistrării.

Așa sau altfel, deputații interesați urmează să găsească 67 de voturi în susținerea modificării articolului 13 din Constituție. Liberal-democratul Tudor Deliu consideră că nu vor apărea mari probleme în acest sens. „Cunosc mulți deputați din diferite partide care susțin că limba de comunicare este româna. Printre ei se numără deputații din Partidul Democrat. Inclusiv președintele Parlamentului, Andrian Candu, care în repetate rînduri a susținut că vorbește româna”, a spus el imediat după ședința Curții Constituționale. Andrian Candu într-adevăr declara recent că limba oficială a Moldovei este româna și că ”în anumite condiții vom fi nevoiți să modificăm articolul 13 privind limba de stat”.

Valeriu Ghilețchi nu este la fel de optimist: „Nu sînt sigur că va fi ușor să găsim 67 de voturi pentru a adopta amendamentele.” El consideră că pentru ca două treimi din deputați să susțină această inițiativă legislativă este necesar un dialog și un compromis în Parlament. El a amintit că există inițiativa Partidului Democrat de a introduce în Constituție o modificare prin care ”integrarea europeană este cursul strategic în dezvoltarea țării”. Ghilețchi crede că prin compromis pot fi adoptate ambele amendamente – privind denumirea limbii și integrarea europeană.

În această ordine de idei, multe depind de Partidul Democrat, care oficial încă nu și-a determinat poziția. În dezbaterile publice unii deputați susțin modificarea denumirii limbii de stat în Constituție, alții tac sau preferă sintagma „limba moldovenească”. Fără voturile majorității membrilor fracțiunii PDM, care numără 41 de deputați, proiectul legislativ al PLDM nu are sorți de izbîndă.

Între timp, PSRM a și început negocierile de căutare a celor 11 voturi de care mai are nevoie fracțiunea socialiștilor pentru a bloca amendamentul constituțional (35 de voturi contra). În plus, președintele Igor Dodon amintește că are două tentative de a bloca proiectul de lege. „Eu voi tergiversa adoptarea modificărilor minim pentru 1,5 luni din momentul aprobării legii în ultimă lectură în Parlament. Dacă majoritatea parlamentară va insista și va încerca iarăși să utilizeze pîrghiile Curții Constituționale controlate, spre a face presiuni, apoi aceasta este chestiunea pentru care voi ridica întregul popor moldovenesc în apărarea limbii materne și a demnității noastre, a declarat șeful statului.

 

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load