Republică parlamentară sau prezidențială?

Republică parlamentară sau prezidențială?

Victor Surugiu

Inițiativa Partidului Socialiștilor privind reforma constituțională pentru redistribuirea atribuțiilor în eșaloanele de vîrf ale puterii a provocat o acutizare a relațiilor și așa tensionate dintre președinte pe de o parte,  și Parlament și Guvern – pe de alta.

În cadrul protestelor organizate de PSRM pe 24 septembrie într-un șir de orașe ale Moldovei, a fost adoptată o rezoluție care lansează procesul de tranziție la forma prezidențială de guvernare. Activiștii intenționează ”să intre în fiecare casă, oferindu-i fiecărui locuitor al țării posibilitatea de spune cine, în opinia lor, trebuie să guverneze țara».

Inițiativa a fost criticată de conducerea legislativului: majoritatea parlamentară nu dorește să renunțe la o parte dintre atribuțiile sale pentru a împărți puterea cu opoziția și ”a transforma Parlamentul într-o anexă la președinție”. Experții consideră că această confruntare, chiar dacă nu va duce la resetarea sistemului administrării de stat, în timpul apropiat se va răsfrînge asupra activității organismului statal în întregime.

Reformele ”pentru Dodon”

Pe parcursul ultimului an, prerogativele președintelui, care și așa îndeplinea, în fond, o funcție reprezentativă, au fost reduse și mai mult. Toamna trecută, cînd toată lumea a înțeles că postul de președinte va reveni socialiștilor, majoritatea parlamentară a introdus în legislație un șir de amendamente serioase. În ziua inaugurării lui Igor Dodon, pe 23 decembrie 2016, au intrat în vigoare modificările ce reduc competența președintelui în domeniul securității de stat, inclusiv la formarea Consiliului Suprem de Securitate. Deputații au scos Serviciul Informații și Securitate (SIS) de sub controlul președintelui.

În același timp, președintelui i-a fost păstrat statutul de comandant suprem al forțelor armate și unele prerogative în domeniul apărării, deoarece acestea sînt consfințite în Constituție și nu pot fi modificate de o simplă majoritate parlamentară. Însă aceste competențe se referă la cazul unei agresiuni armate împotriva țării, la declararea (cu acordul prealabil al parlamentului) mobilizării parțiale sau generale și, respectiv, lui Igor Dodon nu-i vor fi de folos. Articolul 87 din Constituție îi permite președintelui să ”ia și alte măsuri pentru asigurarea securității naționale și  ordinii publice, în limitele legii și conform acesteia”.

Iar limitele legii, cum am mai spus, sînt reduse la minimum. Deși președintele Moldovei, mai nou, este ales de întregul popor și, conform Constituției, este comandantul suprem, expres ”pentru Dodon” funcțiile reale ale șefului statului au fost reduse la unele pur decorative. Dacă precedenții președinți puteau primi zilnic informații de la SIS privind situația din țară, Igor Dodon nu are nicio influență asupra serviciilor speciale, care nu i se supun. Respectiv, chiar și informarea șefului statului în problemele securității naționale poate purta un caracter formal-decorativ. 

Președintele este gata să-și asume responsabilitatea politică

În cele nouă luni de după inaugurare, președintele a încercat în repetate rînduri să blocheze deciziile majorității parlamentare, însă, din cauza competențelor reduse prin lege, fără prea mult succes. Printre principalele subiecte controversate se numără și politica externă a țării: Igor Dodon insistă pe apropierea de Est (Rusia), în timp se majoritatea parlamentară și Guvernul înclină spre Occident (Uniunea Europeană). Opoziția se observă la nivel legislativ: președintele blochează inițiativele puterii, iar propunerile lui nu sînt susținute de deputați. Săptămîna trecută Parlamentul a adoptat repetat legile pe care Dodon le-a respins și le-a returnat spre revizuire. În replică, președintele a declarat că își poate asuma responsabilitatea politică și refuza din nou semnarea legilor. 

Un scandal s-a aprins și în jurul candidaturii lui Eugen Sturza la postul de ministru al apărării. Dodon a refuzat să o accepte și și-a prezentat propriul candidat – ex-ministrul apărării Victor Gaiciuc. Guvernul s-a adresat Curții Constituționale cu solicitarea de a tălmăci stipularea constituțională privind procedura de numire a miniștrilor. Săptămîna trecută președintele a declarat că nu-l va recunoaște pe Sturza ca ministru al apărării „indiferent de opinia Guvernului și a majorității parlamentare” și „chiar dacă va exista o decizie a Curții Constituționale”.

Ca răspuns, grupul parlamentar Partidul Popular European din Moldova a propus ca în Codul penal să fie introduse modificări care să permită tragerea la răspundere a șefului statului în cazul ignorării verdictelor Curții. Este vorba despre introducerea responsabilității funcționarilor de rang înalt pentru neîndeplinirea hotărîrilor judecătorești sau ale CC, însă momentul apariției inițiativei nu lasă nicio îndoială în privința faptului că aceasta este îndreptată împotriva unei persoane concrete. A confirmat-o și Iurie Leancă, lider al PPEM și vicepreședinte al Parlamentului, revoltat de declarația publică a președintelui privind sabotarea hotărîrii CC.

Socialiștii vor merge la fiecare casă

Inițiativa privind trecerea la forma prezidențială de guvernare a apărut după eșuarea încercării precedente a socialiștilor de a obține competențe suplimentare pentru șeful statului. Pe 28 februarie Igor Dodon a semnat decretul privind inițierea unui referendum consultativ asupra unui șir de amendamente la Constituție, inclusiv extinderea competențelor președintelui. Dodon și-a motivat intențiile prin necesitatea unor instrumente suplimentare de control asupra activității Parlamentului și a Guvernului. În plus, spune el, majoritatea cetățenilor RM consideră că țara se mișcă într-o direcție greșită. Însă referendumului preconizat pentru 24 septembrie nu i-a fost dat să aibă loc.

CC a declarat neconstituțional decretul președintelui, deoarece amendamentele inițiate la Legea supremă nu fac parte din competențele președintelui. În ziua cînd era plănuit plebiscitul, într-un șir de orașe ale Moldovei au avut loc proteste organizate de Partidul Socialiștilor. Ca urmare a acestor acțiuni, PSRM a înaintat inițiativa de trecere la forma prezidențială de guvernare – asta se spune în textul rezoluției adoptate în cadrul mitingurilor. Autorii ei consideră că președintele ales de popor și responsabil în fața poporului trebuie să dețină funcția de numire a guvernului, iar fiecare ministru din guvern trebuie să poarte răspundere personală în fața președintelui și a poporului țării.

În Rezoluție se menționează: „Partidul Socialiştilor anunţă startul campaniei naţionale de colectare a semnăturilor în susţinerea trecerii la forma de guvernare prezidenţială şi atribuirea şefului statului a funcţiei de şef al puterii executive în Republica Moldova.” În cadrul acestei campanii  „reprezentanţii Partidului Socialiştilor vor merge în fiecare casă şi fiecare apartament, oferind fiecărui locuitor al ţării posibilitatea de a-şi expune opinia despre cel care ar trebui să guverneze ţara”. Activiștii și-au propus să colecteze nu mai puțin de 70% din semnăturile alegătorilor. În rezoluție se mai menționează că, în cazul încercărilor de înlăturare a președintelui din funcție, întregul popor va fi chemat la Marea Adunare Națională.

Democrații se pronunță împotriva ultimatumurilor

Împotriva acestei reforme se pronunță spicherul Parlamentului, Andrian Candu, care a declarat că forma prezidențială de guvernare nu s-a justificat, de aceea Moldova trebuie să rămînă republică parlamentară. „Într-o democrație parlamentară un președinte responsabil nu prezintă parlamentului ultimatumuri”, a scris Candu într-o rețea de socializare, comentînd inițiativa președintelui privind referendumul. El consideră că prin această inițiativă Dodon „vrea să transforme Parlamentul în anexa Președinției”. Spicherul democrat a fost susținut de președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, care l-a îndemnat pe președinte să respecte Constituția și opinia CC, „chiar dacă nu este de acord cu unele hotărîri ale legislativului”.

Specialiștii în drept constituțional menționează că e puțin probabil ca în viitorul apropiat această confruntare să ducă la reformatarea sistemului administrării de stat, dar cu siguranță va afecta activitatea întregului organism de stat. Ei consideră că este puțin probabil ca inițiativa PSRM să fie susținută de CC, ceea ce va duce la acutizarea confruntării și la lansarea mecanismelor juridice prevăzute de lege. „Curtea Constituțională nu poate considera acceptabilă extinderea competențelor președintelui, deoarece aceasta ar fi în contradicție cu legislația. Moldova este republică parlamentară și, dacă șeful statului va obține prerogativele de a dizolva parlamentul, va fi distrus echilibrul dintre ramurile puterii”, se arată convins unul dintre experții noștri.

Primul caz din CSI 

Moldova a devenit republică parlamentară în anul 2000, cînd 90 de deputați au votat, în două lecturi concomitent, amendamentul la Constituție, care anula alegerile parlamentare generale. Ulterior, au fost făcute numeroase ajustări legislative. Rolul principal în modificarea Legii Supreme l-au jucat comuniștii, iar cel al „cardinalului din umbră” – Partidul Democrat. Președintele de atunci, Petru Lucinschi, s-a transformat de-facto într-un figurant și curînd a părăsit scena politică. A fost primul caz din istoria CSI cînd o republică semiprezidențială s-a transformat în una pur parlamentară. Pînă la acest caz erau adoptate constituții ale republicilor prezidențiale sau a celor mixte, ori chiar și republicile parlamentare treptat se transformau în state cu putere prezidențială puternică.

Apropo, ulterior, în interviurile sale, Petru Lucinschi a vorbit în repetate rînduri despre faptul că prerogativele președintelui au fost lezate pînă la cele mai nerezonabile limite. El consideră că, dacă parlamentul este în drept să declare inculparea președintelui, atunci și președintele ar trebui să dispună de un mecanism funcțional de dizolvare a parlamentului : „Trebuia să fie calculate exact contrabalanțele, pentru ca toate ramurile puterii, îndemnîndu-se una pe alta, să funcționeze rezultativ.” Lucinschi mai opta pentru formarea guvernului de către președinte: „Da, candidatura premierului este aprobată de parlament. Însă președintele trebuie să dispună de dreptul deplin de a propune candidatura premierului, nu de unul ciuntit, și, dacă e nevoie, să-l recheme în orice clipă. Atunci prim-ministrul va conlucra cu președintele și nu va ține cont de fiecare ecou, s-o spunem tranșant, nu întotdeauna inteligent și constructiv, venit din parlament.”

Deși în martie 2016 Curtea Constituțională, prin decizia sa, a schimbat cursul evenimentelor prin revenirea la alegerile prezidențiale generale, prerogativele șefului statului au rămas simbolice. Cît despre experții europeni, ei au menționat în repetate rînduri că, în cazul formei parlamentare de guvernare, parlamentul poate deveni un instrument politic eficient numai dacă există un sistem pluripartit real și o concurență politică. Cînd în Moldova victoria în alegeri a revenit Partidului Comuniștilor, care a obținut putere nelimitată în țară, în Occident era populară următoarea poziție: dacă majoritatea absolută a locurilor în parlament aparține unei singure forțe politice, iar alte ramuri ale puterii au un caracter decorativ, forma de guvernare cu supremația parlamentului nu se justifică în niciun caz.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu17 comentari

Влад 7 oct. 11:50

Вектор развития Молдовы раскололся на пополам,,,будем продолжать танцевать на месте !!!!!ФАЕ ВЕРДЕ ШИ БОРЩ АКРУ......

zarea 4 oct. 10:15

Парламент не оправдал ожидания молдаван--так нищими и остались--только их карманы вспухли....Только --ПРЕЗИДЕНТСКАЯ!!!!!

Вова 3 oct. 06:53

Могут ходить из дома в дом, но это лишняя трата времени и денег!!! Просто нужно взять и разобраться, как проходили те два референдума 1994 года по соединению Молдовы с Румынией, и референдум 1999 года по форме правления. На этих референдумах, народ сказал четко и точно свое мнение. А вот бандиты, когда узнали мнение народа, решили установить свое бандитское правление, зная о том, что в МССР, накопилось столько богатства, что хватит им стать миллионерами и миллиардерами. А мнение народа не в счет, и судьба страны, им по барабану. Через полгода, в июле 2000 года, меняют Конституцию, досконально, голосами 90 депутатами Парламента, и устанавливают свое бандитское правление. А Конституцию заменяют Конституционным Судом, состоящий из румынских граждан, чтобы невозможно было призвать их к ответу, в Молдове!!! Что получилось, показало время!! Народ нищий, страна разрушена, правители, которые правили все эти 27 лет стали самыми богатыми!!!! ТЕПЕРЬ НУЖНО ХОДИТЬ ИЗ ДОМА В ДОМ, И ОБЪЯСНЯТЬ ОСТАВШИМСЯ ИЗБИРАТЕЛЯМ, ЧТО ЕДИНСТВЕННЫЙ ВЫХОД ИЗ ЭТОЙ СИТУАЦИИ, ИЗБРАТЬ НА ВЫБОРЫ 2018 ГОДА ТАКУЮ ПАРТИЮ, ЧТОБЫ СОЗДАТЬ ТАКОЕ ПАРЛАМЕНТСКОЕ БОЛЬШИНСТВО, КОТОРОЕ ВОССТАНОВИТ КОНСТИТУЦИЮ МОЛДОВЫ, ТАКОЙ КАКОЙ ОНА БЫЛА ДО 2000 ГОДА. И ВТОРОЕ ВЫПОЛНИТЬ ЖЕЛАНИЕ НАРОДА ВЫСКАЗАННЫЕ НА ТЕХ ДВУХ РЕФЕРЕНДУМАХ. А ТЕХ 90 ДЕПУТАТОВ ПАРЛАМЕНТА, КАК И ЭТИХ КОТОРЫЕ ПОСТАВИЛИ МИЛЛИАРД НА ПЛЕЧИ НАРОДА ОБЪЯВИТЬ ПРЕДАТЕЛЯМИ РОДИНЫ, С ПОСЛЕДУЮЩИМИ ВЫВОДАМИ!!!

молдовеану 1 oct. 17:36

нельзя думать что молдоване будут менять свою конституцию в у году разной непотребной предательской нечисти.

555 30 sep. 11:30

Управление страной парламентом на деле показало, что решения принимаются сообща парламентским большинством очень часто в ущерб стране и народу (как, например, переведение украденного миллиарда в государственный долг и последующая выплата этого долга всем народом, постоянный отток валюты из страны за мизерный процент и получение зарубежных кредитов за гораздо больший процент и т.д.) - и за это НИКТО не несет НИКАКОЙ ответственности!!! Не с кого спросить. Как это удобно для парламента! Потому централизованная власть, т.е. президентская республика, более приемлема для народа. Президент во главе своей команды отвечает, несет ответственность за курс страны и состояние в ней. Кстати, в самой сильной стране мира - США - именно президентское правление.

tepes 30 sep. 10:13

Moldova doljna biti prizdentaia respublika vse ati cirkaci s parlamenta la svalka ei nu fak nimik pentru tara Jos anarhia cine io ales ei sincuri se aleg Viva Moldova si ei nici nus moldoveni is de alta nationalitate Tara au dreptu so conduka numai oameni nascuti pe acest pamint

Влад 30 sep. 09:24

Парламентская республика ведет народ к ни щите ,Европа кроме долгов ничего не даст.Потерять связи с Россией ,потерять суверенитет Молдовы ! Пример Украина. поимели и бросили....

Caligula 30 sep. 08:07

для гари 29 сен. 23:03
РМ до сих пор не независимое государство,а лишь частично.Когда иностранные войска с её территории уберутся и весь народ сможет участвовать в управлении тогда и станет возможным переход на президентскую форму управления. Не говоря уже что
вектор развития должен быть проЕСовским,никакой поддержки государств-захватчиков чужих территорий,государств-изгоев.


Ну а контингент политиков отражает контингент граждан.

гари 29 sep. 23:03

Пока в стране большинство будут мыслить и действовать как умники ниже меня написавшие в стране будет долго такой бардак который мы имеем уже 18 лет .
В парламенте сидят царьки которым не выгодна президентская республика такие как Дьяков которые больше 25 лет сидят и ничерта не делают а только преумнажают свои капиталы за счет бедного народа и другие депутаты которые переходят из одной партии в другую лижбы задержаться по дольше и молдаване голосуют за тех же подлецов в течении всей независимости .
Неужели молдаванам до сих пор не понятно что если за 18 лет парламентская республика себя не оправдала и люди во много раз стали хуже жить и массово покидать страну значит стоит переходить на президентскую форму правления где один человек берет на себя все обязанности перед страной и с него весть спрос .
А раз такие комменты видимо слишком глупые чтоб увидеть истину .

Vlcsm 29 sep. 17:53

Moldova merge in directie corecta in Europa.

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load