Atac chimic în Siria: Experții occidentali stau la îndoială

Peste 80 de persoane şi-au pierdut viaţa în timpul atacului chimic din oraşul sirian Khan Shaykhun. După cum consideră unii experţi, acesta este unicul fapt cunoscut cu adevărat despre acest incident.

În timp ce Occidentul îi acuză de cele întîmplate pe Bashar al-Assad şi Rusia, deocamdată n-a fost găsit răspunsul la întrebarea: cine poate fi interesat în comiterea acestei crime?

Acest fapt se menţionează în materialul publicat de ediţia germană Deutsche Welle.

“Un atare atac cu gaze poate fi covenabil numai grupărilor armate de opoziţie, este sigur profesorul Gunter Meyer, directorul Centrului de Cercetare pentru lumea arabă în Universitatea Mainz, - Ei sînt puşi la perete şi realmente nu au nici o şansă de a opune rezistenţă militară regimului. După cum demonstrează reacţia recentă a preşedintelui SUA Trump, atare acţiuni le permit să beneficieze din nou de susţinerea adversarilor lui Assad”.

Despre faptul că SUA pot interveni în evenimentele siriene, dacă pe neaşteptate armata siriană va aplica gaze toxice, Barack Obama, fiind preşedinte, a avertizat încă în anul 2012. În opinia profesorului Meyer, această declaraţie nu este altceva, decît “o invitaţie a adversarilor lui Assad de a comite un atac cu gaze, responsabilitatea pentru care ulterior să fie impus regimului lui Assad”.

În acelaşi timp, în anul 2014 jurnalistul amercan Seymour Hersh a relatat foarte amănunţit într-un articol pentru revista britanică London Review of Books despre faptul că opoziţia siriană înarmată poate efectua atacuri chimice.

Totodată, în materialul său jurnalistul citează documente ale direcţiei de contraspionaj a Ministerului Apărării al SUA din anul 2013, conform cărora gruparea teroristă siriană “Frontul Al-Nusra” dispunea de gaz paralizant sarin. La moment, nu există nici o informative despre arma chimică, de care dispune “Frontul Al-Nusra”. După cum însă au stabilit medicii turci, care au necropsiat victimele atacului cu gaze din Khan Shaykhun, în timpului lui a fost utilizat din nou sarin.

Vă amintim că gruparea “Frontul Al-Nusra” – fosta subdiviziune siriană a Al-Qaeda, care vara trecută a anunţat că se detaşează de această organizaţie teroristă, este cea mai importantă grupă rebelă din provincial siriană Idlib, a specificat Gunter Meyer. Ea a aderat în Idlib la alţi jihadişti şi acum creează acolo un grup foarte influent de islamişti, a adăugat expertul. Aceasta semnifică că rolul principal în Idlib de-facto îl are Al-Qaeda, reprezentată de “Frontul Al-Nusra”.

Amintindu-şi despre atacul cu gaze din suburbia oraşului Damasck, Seymour Hersh încearcă să demonstreze că în realitate el a fost o acţiune a rebelilor. Scopul lui, în opinia jurmalistului, a fost de a implica SUA în războiul împotriva liderului sirian, creînd impresia că trupele guvernamentale au depăşit, chipurile, limitele neimixiunii în conflict, stabilite de preşedintele Obama.

La finele lunii august 2013 Barack Obama aproape că a atacat Siria, doar şeful Serviciului national de contraspionaj James Klepper a reuşit să-l oprească pe preşedinte de la acest pas, convingîndu-l că Assad nu este vinovat de acest atac chimic. Una dintre probele lui Klepper a fost analiza testării sarinului din Guta: el avea altă componeţă decît substanţele de care dispune SAR. Acest episod îl descrie în cartea sa “Culegători de furtună” expertul în Orientul Mijlociu, Michael Lüders.

În plus, atacul cu gaze din Guta a coincis cu perioada, cînd în ţară se aflau în control ispectori ai ONU pentru armele chimice, sosiţi în Siria la solicitarea preşedintelui Assad după atacul cu gaze, care s-a produs în martie 2013 la nord de Aleppo. Printre cei morţi atunci au fost şi ostaşi ai armatei siriene.

Au dubii în legătură cu implicarea lui Assad în atacul chimic din Guta şi alţi experţi. În raportul comun, publicat la începutul anului 2014, fostul inspector al ONU pentru armament, Richard Lloyd, și fostul consilier al comandantului FMM ale SUA, Theodore Postol, au mentionat că atacul asupra Gutei cu muniţii impregnate cu gaze putea fi efectuat numai de pe teritoriul controlat de rebeli.

Desigur, după cum consideră Gunter Meyer, nu se poate afirma că Assad este foarte meticulos în alegerea mijloacelor de a-şi consolida propria putere. De ce însă liderul sirian ar porni în mod conştient împotriva sa opinia publică mondială anume în momentul, cînd ea, se pare, a început să se împace cu aflarea lui la putere? Cu tot caracterul tragic al celor ce se întîmplă, această problemă astăzi este absolut actuală.

Vă amintim că pe 4 aprilie coaliţia forţelor de opoziţie şi revoluţionare a Siriei a anunţat despre 80 de victime ale atacului cu arme chimice în oraşul Khan Shaykhun, provincia Idlib, şi 200 de răniţi. Opozanţii au acuzat de aceasta trupele guvernamentale ale Siriei.

Preşedintele SUA Donald Trump a admis că Washingtonul utilizează forţele armate drept răspuns la recentul atac chimic din Siria, de care Casa Albă acuză guvernul lui Bashar Assad. Totodată, rezultatele investigaţiei, solicitată de ONU, deocamdată n-au fost obţinute.