Chiar dacă în 2016 au fost relansate negocierile în formatul „5+2”, acest lucru nu a contribuit la avansarea procesului de soluționare a diferendului transnistrean. Concluzia se regăsește într-un studiu realizat de Veaceslav Berbeca, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, notează NOI.md.
Potrivit analizei prezentate, există mai multe cauze ale tergiversării rezolvării conflictului și menținerii statu-quoului. În primul rînd, spune autorul analizei, este vorba de abordarea selectivă a subiectelor discutate.
„Sînt puse în discuție doar problemele sociale și economice, fiind omise cele politice și de securitate. Drepturile omului și respectarea libertății de mișcare sînt două subiecte importante pe care liderii transnistreni nu concep să le discute. În al doilea rînd, există o stare de neîncredere între părțile implicate în procesul de negocieri. Această situație este amplificată în special de rolul pe care-l îndeplinește Federația Rusă, de a obține garantarea îndeplinirii deciziilor convenite în formatul «5+2»”, explică Veaceslav Berbeca.
Negocierile nu avansează nici în privința statutului formațiunilor militare ale Federației Ruse din regiunea transnistreană, spune expertul IDIS „Viitorul”. În opinia lui, Chișinăul trebuie să insiste asupra modificării logicii etapelor de negociere impusă de Federația Rusă, care evită să discute problema statutului armatei ruse din regiune.
„Este necesar de cooptat mai activ Ucraina în formatul „5+2”, pentru a avea susținerea acestui stat pe subiectele discutate. În acest caz avem în vedere că o poziție comună susținută va putea diminua insistența Federației Ruse de a impune anumite situații prestabilite în privința conflictelor din Transnistria și Donbass”.
Acesta mai susține că Chișinăul trebuie să demonstreze că are o viziune clară față de procesul de negocieri. Asta înseamnă dezvoltarea unor noi programe și servicii pentru locuitorii din stînga Nistrului, cu scopul de a apropia cele două maluri, conchide Berbeca.
