Țările din UE trebuie să ia măsuri pentru a reface natura

Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns joi la un acord asupra unui proiect legislativ cheie privind refacerea naturii şi a biodiversităţii, care s-a confruntat cu piedici în special în privinţa agriculturii, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Textul va impune statelor membre să pună în aplicare măsuri de refacere a naturii pe cel puţin 20% din suprafeţele terestre şi marine ale UE pînă în 2030, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului, care reprezintă cele 27 de ţări membre, transmite Digi24.

Parlamentarii europeni au salutat acordul la care s-a ajuns înainte de miezul nopţii, după mai multe ore de discuţii care au început joi după-amiază, însă criticii au subliniat elementele care au fost diluate. „Putem fi mîndri de acest rezultat istoric, care defineşte reguli ambiţioase şi care pot fi implementate de toţi”, a declarat Pascal Canfin, şeful comisiei de mediu din cadrul Parlamentului European, pe reţeaua X (fostă Twitter).

Ministrul spaniol al Tranziţiei Ecologice, Teresa Ribera Rodriguez, s-a declarat „mîndră” de această lege, „prima de acest gen”. „Aceasta ne va ajuta să reconstruim niveluri sănătoase de biodiversitate şi să conservăm natura pentru generaţiile viitoare, în timp ce combatem schimbările climatice”, a spus ea. Comisia Europeană a propus textul în 2022. Cel mai important grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE, de dreapta), a încercat să facă în aşa fel încît să se renunţe la el, în 2023.

80% din habitatele naturale din UE sînt degradate

În conformitate cu Acordul internaţional de la Kunming-Montreal (COP15 privind biodiversitatea), legislaţia va impune celor 27 de state membre UE să restaureze cel puţin 30% din habitatele deteriorate pînă în 2030, apoi 60% pînă în 2040 şi 90% pînă în 2050.

Poluare, urbanizare, exploatare intensivă: potrivit Bruxellesului, 80% din habitatele naturale din UE se află într-o stare de conservare „slabă sau mediocră” (în special turbăriile, dunele şi pajiştile), iar pînă la 70% din soluri au o stare de sănătate precară. Pentru Tatiana Nuno, responsabil principal cu politica marină în cadrul asociaţiei de mediu Seas At Risk, acordul „este departe de a fi suficient pentru a rezolva criza biodiversităţii, dar, în ceea ce priveşte oceanul, este o etapă crucială pentru refacerea vieţii marine preţioase pe care o susţine”.

Vera Coelho, vicepreşedinte adjunct al organizaţiei Oceana in Europe, a declarat: „Deşi slăbite considerabil de către Consiliu, prevederile legislative referitoare la pescuit constituie o încercare de aliniere a politicilor de mediu şi de pescuit, ceea ce ar fi trebuit făcut cu mult timp în urmă”. La rîndul său, PPE a subliniat cu mîndrie joi „îmbunătăţirile notabile” aduse textului „puternic revizuit”, cum ar fi eliminarea „obligaţiei de refacere a 10% din terenurile agricole”.

Înaintea negocierilor dintre statele membre şi Parlament, grupul a susţinut în special că textul ar submina securitatea alimentară în Europa. Eurodeputaţii de stînga şi de centru au acuzat apoi PPE, care mizează pe votul pentru agricultură, că se foloseşte de proiectul legislativ în vederea alegerilor europene din 2024.