Speciile invazive costă omenirea miliarde de dolari în fiecare an

Speciile invazive costă omenirea cel puțin 423 de miliarde de dolari în fiecare an și au devenit o amenințare principală pentru diversitatea vieții de pe Pămînt, potrivit unei evaluări ONU.

Cel puțin 3.500 de specii invazive dăunătoare sînt înregistrate în fiecare regiune de pe Pămînt și s-au răspîndit prin activitatea umană, transmite The Guardian. De la șoareci invazivi care mănîncă pui de păsări de mare în cuiburile lor, pînă la ierburi neindigene care au contribuit la alimentarea și intensificarea incendiilor mortale de luna trecută din Hawaii, cel puțin 3.500 de specii invazive dăunătoare au fost înregistrate la nivel global în fiecare regiune, răspîndite prin călătoriile și comerțul uman. Impactul lor este distructiv pentru oameni și animale sălbatice, provocînd uneori dispariții ale unor specii și dăunînd permanent la funcționarea sănătoasă a ecosistemului, transmite Noi.md cu referire la digi24.ro.

Oamenii de știință spun că amenințarea reprezentată de speciile invazive este subapreciată, subestimată și uneori nerecunoscută, cu peste 37.000 de specii exotice cunoscute acum care ar fi introduse în întreaga lume și aproximativ 200 care se și stabilesc într-o anumită zonă în fiecare an.

Deși nu toate vor deveni invazive, experții spun că există soluții pentru a atenua răspîndirea și impactul lor, protejînd și restabilind ecosistemele în acest proces. „Speciile exotice invazive reprezintă o amenințare majoră la adresa biodiversității și pot provoca daune ireversibile naturii, inclusiv disparițiile speciilor locale și globale și, de asemenea, amenință bunăstarea umană”, au scris prof. Helen Roy, prof. Aníbal Pauchard și prof. Peter Stoett, care au condus cercetarea.

„Ar fi o greșeală extrem de costisitoare să consideri invaziile biologice doar ca o problemă a altcuiva”, a spus Pauchard. „Deși speciile care provoacă daune variază de la un loc la altul, acestea sînt riscuri și provocări care au rădăcini globale, dar cu impact local, cu care se confruntă oamenii din fiecare țară, din toate mediile și din fiecare comunitate, chiar și Antarctica este afectată.”

Evaluarea, realizată de Platforma interguvernamentală științifică-politică pentru biodiversitate și servicii ecosistemice (IPBES), principalul organism al ONU pentru știința biodiversității, a fost realizată de 86 de experți, inclusiv oameni de știință și comunități indigene, timp de patru ani și jumătate și a fost validată de guverne în acest weekend la Bonn.

Descoperirile urmează unui raport din 2019 care a avertizat că 1 milion de specii sînt expuse riscului de dispariție, sînt amenințate de poluare, schimbări climatice, specii invazive, exploatarea directă a organismelor și schimbarea utilizării terenurilor. În timp ce speciile invazive au contribuit la 40% din toate disparițiile animalelor cunoscute, guvernele au cerut mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine problema.

Primele trei specii invazive includ zambilele de apă, o plantă acvatică originară din America de Sud tropicală care blochează căile navigabile și dăunează pescuitului, arbustul înflorit lantana și șobolanul negru. Alte exemple includ specii de țînțari invazive, cum ar fi Aedes albopictus și Aedes aegypti, care răspîndesc virusul West Nile și virusul Zika. Cele mai multe specii invazive au fost observate în America cu 34% din toate rapoartele, urmate de Europa și Asia Centrală (31%), Asia Pacific (25%) și Africa (7%). Trei sferturi din raportări au fost în ecosisteme terestre, în principal păduri și păduri boreale.

Autorii au descoperit că și costul invaziilor biologice a crescut cu 400% în fiecare deceniu din 1970 încoace și se preconizează că va continua să crească în anii următori. „Una dintre preocupările noastre reale este pierderea unicității comunităților de viață. Pe măsură ce vedem mai multe specii invazive în întreaga lume, începem să vedem comunități care arată mai asemănător. Desigur, avem preocupări cu privire la funcționarea acelor ecosisteme și la rezistența lor. Din păcate, exemplul Hawaii este unul care trebuie prezentat ca un exemplu al modalităților în care vedem această înrăutățire și interacțiuni între acești factori globali ai pierderii biodiversității”, a spus Roy.