Presa: România își întărește apărarea la graniță cu Ucraina pentru a împiedica războiul să treacă pragul NATO

România mută forțe de apărare aeriene mai aproape de satele de lîngă Dunăre, de cealaltă parte a țărmului Ucrainei, unde dronele rusești au atacat instalații de cereale și adaugă noi posturi militare de observație și patrule în zonă. Precizările au fost făcute pentru Reuters, scrie Europa Liberă România, de două surse militare de rang înalt.

Măsurile, împreună cu mobilizarea suplimentară a patru avioane de luptă F-16 ale SUA și extinderea zonei interzise zborurilor, sînt un semn al îngrijorării în creștere din România și de la nivelul alianței NATO că războiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul alianței nord-atlantice, notează Noi.md cu referire la newsmaker.

În noiembrie anul trecut, o rachetă a lovit sudul Poloniei, ucigînd două persoane, declanșînd pentru scurt timp alarma de securitate, deși ulterior s-a stabilit că apărarea aeriană ucraineană a fost cea responsabilă. Acum, România este cea care se află în centrul atenției.

La scurt timp după ce s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră, la 17 iulie, Moscova a început să țintească porturile și depozitele ucrainene de-a lungul Dunării, într-o încercare aparentă de a bloca principala rută alternativă pentru exporturile agricole ale Ucrainei. Printre ținte s-au numărat porturile ucrainene Izmail și Reni, ambele situate peste Dunăre de teritoriul românesc.

Incidente izolate de aterizare a unor piese de drone în România subliniază riscul unei neînțelegeri, sau chiar mai rău, între Rusia și NATO, determinînd forțele armate române să sporească securitatea în zonă pentru a proteja civilii, au declarat cele două surse Reuters. Se menționează că acestea au dorit să își păstreze anonimatul, avînd în vedere natura sensibilă a problemelor de securitate.

Armata a construit două adăposturi antiaeriene în micul cătun Plauru, la doar cîteva sute de metri de Izmail, iar locuitorii de pe o zonă mai extinsă primesc alerte pe telefoanele mobile atunci cînd drone rusești sînt detectate îndreptîndu-se în direcția lor.

Tudor Cernegă, primarul comunei Ceatalchioi, de care aparține satul Plauru, a declarat totuși că semnalul mobil slab din zonă limitează eficiența avertismentelor.

Ministerul Apărării din România a declarat vinerea trecută că aproximativ 100 de soldați americani și patru avioane de producție americană F-16 Fighting Falcon au ajuns la baza militară aeriană de la Borcea, la aproximativ 150 km sud de Izmail. De la jumătatea lunii septembrie, Ministerul a extins, de asemenea, o zonă de interdicție aeriană de-a lungul unei secțiuni a frontierei cu Ucraina – pînă la 30 km adîncime în interiorul României și pînă la o înălțime de 4.000 de metri – ca măsură de descurajare a dronelor rusești care intră în spațiul aerian românesc pentru a atinge ținte inamice.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg le-a declarat joi reporterilor, la Kiev, că nu există nicio dovadă că atacurile rusești în apropierea graniței dintre Ucraina și România ar fi un atac deliberat asupra României, dar le-a descris drept „nechibzuite” și „destabilizatoare”.

Sursele Reuters din apărare au spus că nu au cunoscut niciun caz în care drone rusești pe deplin funcționale să fi pătruns în spațiul aerian românesc și că cele trei cazuri cunoscute în care drone sau resturi de drone care au căzut în interiorul țării nu au inclus explozibili. Aceștia au descris, de asemenea, o schimbare în tacticile rusești care ar putea favoriza astfel de greșeli.