Parlamentul de la Budapesta ratifică aderarea Suediei la NATO

Parlamentul maghiar se pregătește să aprobe aderarea Suediei la NATO, pasul final pentru țara nordică dornică să adere la Alianța Nord-Atlantică după invadarea Ucrainei de către forțele ruse.

Așteptarea a fost una de durată pentru Suedia, iar calea presărată cu obstacole. La negocierile dificile cu Turcia, încheiate printr-un vot pozitiv în ianuarie, s-a adăugat și amânările din partea premierului Viktor Orban. Premierul Ungariei, care și-a dat acordul de principiu cu mult timp în urmă, a cerut însă „respect” din partea autorităţilor de la Stockholm, considerate prea critice faţă de politica sa, înainte de a finaliza procesul de aderare.

Situaţia s-a deblocat în ultimele săptămânim, vizita de vineri a prim-ministrului suedez Ulf Kristersson marcând un „proces lung de reconstruire a încrederii”, potrivit declaraţiilor premierului Orban.

Pentru a consolida această cooperare, cele două ţări au anunţat achiziţionarea de către Ungaria a patru avioane de luptă din Suedia, Ungaria întărindu-şi flotă actuala de 14 avioane Gripen.

Votul din Parlamentul de la Budapesta, programat luni, în jurul orei 16:20 (15:20 GMT), promite să nu creeze surprize, având în vedere majoritatea de două treimi deţinută de coaliţia de guvernământ. Opoziţia va vota şi ea favorabil, cu excepţia formaţiunii de extremă dreapta Patria Noastră.

Protocolul de aderare al Suediei la NATO, care necesită unanimitatea celor 31 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice, este suspendat din mai 2022. Suedia şi-a anunţat candidatura în urma ofensivei Kremlinului în Ucraina, în acelaşi timp cu Finlanda, care a intrat în NATO în aprilie 2023.

În această perioadă, Ungaria a invocat diferite pretexte pentru a încetini aderarea. Unii experţi au văzut în această abordare o strategie de şantaj a Budapestei pentru a obţine concesii din partea UE, precum şi deblocarea a miliarde de euro din fonduri îngheţate în prezent, în timp ce alţii au văzut în această atitudine un semn al apropierii lui Viktor Orban de Vladimir Putin şi de liderul turc Recep Tayyip Erdogan.

Însă, în opinia analistului Mate Szalai, motivul este că prim-ministrul ungar prioritizează interesele naţionale înainte de orice. În acelaşi mod în care a blocat ajutorul crucial pentru Ucraina, înainte de a ceda la începutul lunii februarie, sub presiunea partenerilor săi din UE. Cu această strategie, Viktor Orban vrea să demonstreze că ţara sa, cu o populaţie ce nu depăşeşte zece milioane de locuitori, contează şi „nu trebuie subestimată”, crede cercetătorul de la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia.

Orban nu obţine „un rezultat tangibil în materie de politică externă”, dar această atitudine de „confruntare” pe scena internaţională îi serveşte „pentru a-şi menţine popularitatea acasă”.