La Rotterdam, vacile plutesc pe apă. Motivul este incredibil

În mijlocul macaralelor şi navelor port-container din portul Rotterdam poate fi văzută o scenă suprarealistă: o turmă de vaci paşte liniştită la cîţiva metri deasupra apei, la bordul unei ferme plutitoare "unică în lume"

Platforma din oţel şi sticlă, cu o înălţime de trei etaje, ar urma să reprezinte "viitorul creşterii animalelor" în Olanda, o ţară vulnerabilă la creşterea nivelului apelor şi dens populată, unde terenul agricol a devenit o marfă rară
Ferma este construită pe trei etaje: sus sînt vacile care pasc, la mijloc este etajul unde laptele este transformat în brînză, iaurt şi unt, iar sub nivelul apelor este zona în care brînzeturile sînt maturate.

"Lumea este supusă la presiuni", declară Minke van Wingerden, 60 de ani, care, împreună cu soţul ei, Peter, deţine ceea ce ei denumesc "prima fermă plutitoare din lume". "Vrem ca ferma să fie sustenabilă şi autosuficientă atît cît este posibil", explică Minke van Wingerden.

Grajdul şi cele 40 de vaci formează un contrast izbitor cu enormele nave şi coşurile lor de fum din marele port european, a cărui activitate este responsabilă pentru 13,5% din emisiile de carbon ale Ţărilor de Jos.

Prin ferma lor plutitoare, care funcţionează din 2019, Peter şi Minke au vrut să "aducă viaţa de la ţară în oraş", să crească gradul de conştientizare a consumatorului şi să creeze un spaţiu agricol.

Olandezii nu sînt străini de tehnicile agricole avansate, ţara fiind al doilea exportator mondial de produse agricole după SUA, graţie creşterii intensive a animalelor şi multitudinii de sere imense. Însă, în prezent, Olanda plăteşte preţul pentru succesul sectorului său agricol. Emisiile de CO2 ale sectorului agricol, în special cele provenite de pe urma creşterii vacilor cu lapte, reprezintă o problemă reală în Olanda, unul dintre cei mai mari poluatori pe cap de locuitor din Europa. Emanaţiile vacilor sînt o sursă de metan, un gaz care favorizează efectul de seră. Şi, avînd în vedere că o treime din teritoriu este sub nivelul apei, Olanda este deosebit de vulnerabilă la încălzirea globală.

Minke van Wingerden crede că a găsit şi o soluţie pentru a nu se uda pe picioare. "Suntem pe apă, deci ferma se deplasează în funcţie de maree, coborîm şi urcăm cu doi metri. Deci, în caz de inundaţii, putem continua să producem", precizează aceasta.

Vacile de pe ferma plutitoare, din rasa olandezo-germană Meuse-Rhine-Yssel, mănîncă în special resturi donate fermei, precum struguri de la banca de alimente locală, reziduuri de cereale de la o berărie din vecinătate şi iarba de pe terenurile de golf şi de la un club de fotbal local, Feyenoord Rotterdam. Bălegarul vacilor este transformat în îngrăşămînt pentru grădină, iar urina este reciclată şi transformată în apă potabilă pentru vaci, al căror grajd este flancat de zeci de panouri solare pentru a produce electricitatea necesară funcţionării fermei, care este gestionată de un singur agricultor salariat.

Îngrijirea vacilor este realizată de un robot, iar brînzeturile, iaurturile, untul şi îngrăşămîntul sînt vîndute la un magazin de pe marginea şoselei, alături de produsele altor fermieri din regiune. Ferma plutitoare livrează de asemenea produse pentru restaurantele din oraş cu ajutorul unor camionete electrice.

Dacă iniţial ideea de a construi o fermă pe apă părea un proiect nebunesc, pînă la urmă pariul a fost cîştigat. Ferma va fi rentabilă la finele acestui an graţie unei clientele care este dispusă să plătească preţul. Un litru de lapte costă 1,80 de euro, faţă de aproximativ un euro pentru o sticlă de lapte cumpărat la supermarket.

Cei doi pionieri vor acum să construiască o nouă fermă plutitoare şi să îşi exporte conceptul în străinătate, un proiect fiind deja în derulare la Singapore.