Fragmente carbonizate dintr-o pîine coaptă acum 14.500 de ani într-un cuptor din piatră găsite într-un sit preistoric din nord-estul Iordaniei le oferă cercetătorilor o ipoteză surprinzătoare.
Oamenii făceau pîine, unul dintre alimentele de bază, cu mii de ani înainte de a se apuca de agricultură. Descoperirea făcută publică luni demonstrează că populaţia de vînători din Mediterana de Est deţinea tehnica fabricării pîinii mult mai devreme decît se crezuse pînă acum, cu 4.000 de ani înainte de a dezvolta obiceiul cultivării plantelor. Pîinea descoperită, cel mai probabil coaptă fără drojdie şi asemănătoare unei lipii, era realizată din cereale sălbatice precum orzul, alacul (specie de grîu cultivat din timpuri preistorice, n.red) sau ovăzul, precum şi din tuberculi de la un strămoş al papirusului de apă, care au fost măcinate şi transformate în făină.
Această tehnică a coacerii pîinii a fost dezvoltată de cultura Natufi, caracterizată printr-un stil de trai mai degrabă sedentar decît nomad, şi a fost descoperită la situl arheologic din Deşertul Negru, Iordania. ''Descoperirea pîinii la un sit de o asemenea vechime este un lucru excepţional'', a spus Amaia Arranz-Otaegui de la Universitatea din Copenhaga. Arranz-Otaegui spune că, pînă acum, originile pîinii au fost asociate cu primele societăţi care se ocupau de agricultură şi cultivau cereale şi legume.
Adăuga comentariu