Comisia Europeană va propune marți o serie de modificări la bugetul pe termen lung al UE, în ideea de a sprijini Ucraina în următorii ani și, de asemenea, pentru a face față unor costuri mai mari cu serviciul datoriei pentru emisiunile comune de obligațiuni, au declarat mai mulți oficiali europeni consultați de Reuters, transmite Agerpres.
În acest an, UE va furniza Ucrainei 18 miliarde de euro, dar vrea să găsească o soluție stabilă pe termen lung, astfel încît autoritățile de la Kiev să beneficieze de o certitudine financiară pe măsură ce luptă.
„UE este gata să acorde Ucrainei un sprijin financiar sustenabil și predictibil dincolo de 2023, pentru a menține atît stabilitatea macro-financiară, cît și pentru a sprijini reconstrucția”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. „Ne uităm la acest cadru în cadrul procesului de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2024-2027”, a adăugat acesta.
Unii oficiali au estimat că spațiul disponibil pentru Ucraina în bugetul UE ar putea fi de aproximativ 20 de miliarde de euro pe an, ceea ce ar însemna peste 80 de miliarde de euro pînă în 2027.
Oficialii UE spun că procesul de revizuire ar putea include, de asemenea, o propunere pentru noi surse de venituri la bugetul comunitar, care în jargonul de la Bruxelles sînt denumite „resurse proprii”, care să aibă legătură cu profiturile companiilor.
„Cuferele” UE au nevoie de noi fonduri pentru că majorarea dobînzilor a dus la creșterea semnificativă a costurilor cu serviciul datoriei pentru cele 800 de miliarde de euro pe care guvernele UE urmează să le împrumute la comun și să le și cheltuie, pînă în 2026.
Această schemă de 800 de miliarde de euro, denumită Next Generation EU, este destinată să facă economia blocului comunitar mai verde și mai adaptată la era digitală. În momentul în care schema a fost convenită, în luna decembrie 2020, se estima că rambursarea datoriilor va însemna costuri de 15 miliarde de euro pe an. La acea dată însă dobînzile practicate de BCE erau negative, iar între timp au urcat la 3,5%, și este posibil să continue să crească pentru a combate inflația.
„Majorarea dobînzilor a dus costul cu serviciul datoriei la un nivel dublu față de cel prognozat inițial, fiind posibil să ajungă la 30 de miliarde de euro”, a declarat europarlamentarul Jose Manuel Fernandes, implicat în rectificarea bugetului european. „Este urgentă nevoie de o revizuire ambițioasă a Cadrului Financiar Multianual, alături de un nou pachet de resurse proprii”, a adăugat Fernandes.
Cu toate acestea, miniștrii Finanțelor din Germania și Țările de Jos au exclus vineri să își majoreze contribuțiile la bugetul UE, susținînd că pentru a acoperi plățile mai mari cu dobînzile, Comisia va trebui să facă economii în alte părți, așa cum fac guvernele naționale.
Măsurile pentru consolidarea finanțelor publice naționale, după sprijinul generos oferit economiei în timpul pandemiei și crizei costului vieții, ar urma să afecteze, de asemenea, o altă idee vehiculată anul trecut de Comisia Europeană: înființarea unui Fond Suveran European.
Acest fond, a cărui mărime nu a fost dezvăluită, era destinat să stimuleze investițiile strategice ale Europei în tehnologii de vîrf și energii regenerabile, astfel încît blocul comunitar să poată concura mai bine cu China și SUA. Însă, în condițiile în care nu mai sînt disponibile noi fonduri, cel mai probabil Fondul Suveran European va fi redenumit, iar finanțarea va fi asigurată prin transferul de bani de la programe existente, precum InvestEU, Horizon Europe și Fondul pentru Inovație, susțin oficialii europeni.
Adăuga comentariu